Suspiciunile de fraude cu fonduri europene, ascunse de OLAF



Daca furtul banilor publici de la bugetul de stat a devenit o regula in Romania, fraudele cu fonduri de la Uniunea Europeana ar putea aduce mai multe condamnari in viitor. Tara noastra a primit deja avertizari de la OLAF –European Anti-Fraud Office privitor la faptul ca ascunde faptele de coruptie legate de finantarile europene. Mai mult, Justitia contribuie la salvarea coruptilor, protejati politic prin influente la nivelul procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Doar 20% dintre persoanele trimise in judecata au fost condamnate, iar alte zeci de dosare stau ani de zile in stadiul de NUP. Pe de alta parte, Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF), care apara interesele financiare ale UE in Romania, dar subordonat Guvernului, face controale pe sarite, deseori, sub aceeasi influenta a politicului. Totodata, pe motiv de criza, institutia are putini angajati, fata de cat este prevazut in organigrama, fapt care reduce si mai mult efectul investigatiilor.

Un articol pe aceasta tema a fost publicat, pe 9 mai,  in cotidianul Adevarul.

Un loc aparte in privinta suspiciunilor de fraude  il ocupa proiectele europene derulate in Bacau. Grupul 2 de Cogenerare de la CET, reabilitarea retelelor secundare  dar si Pasajul subteran “Stefan Guse –Oituz” sunt facute din fonduri europene, dar totodata reprezinta motive de ingrijorare, pe termen lung ale celor care ii protejeaza pe politicienii de pe Bistrita. Chiar daca presa locala dar si cea nationala a semnalat suspiciunile de fraude, institutiile romanesti de control par blocate in proiect si in starea de admiratie fata de edil. Mai mult, pana acum, ca si in alte locuri din tara vigilenta inspectorilor OLAF a fost adormita.

 CET Bacau, suspiciuni de licitatii aranjate, facturi umflate si alte avioane

22 de milioane de euro sunt puse la bataie de europeni pentru realizarea Grupului doi de Cogenerare. Licitatia organizata de Primaria Bacau a determinat o ploaie de contestatii, deoarece competitorii clientilor politici Branpis si Elsaco, au fost descalificati. Intreaga licitatia a fost transformata intr-o atribuire directa. Mai mult, actele depuse de castigator contin falsuri si inadvertente. In ciuda contestatiilor, la CNSC si in instanta, Romib si Romelectro au fost respinse, si de aceasta data cheltuiala banilor fiind dictata, la toate nivele de influenta politica de la Bucuresti. O alta buba legata tot de CET, care a facut obiectul unor articole de presa, fara niciun efect concret, se refera la retelele secundare, care s-au lungit, in acte, peste noapte. Ca si cum toate acestea nu ar fi suficiente, directorul de marketing de la CET, Marius Stanila, cumnatul primarului Romeo Stavarache afiseaza o anume opulenta. Ultimul zvon este acela ca si-a cumparat avion. Fireste, din salariul de bugetar.

Cheltuielile suplimentare de la pasajul subteran Stefan Guse –Oituz, scoase din buzunarul bugetului local

Pasajul subteran Stefan Guse –Oituz a facut obiectul unui scandal national, legat de fraudarea fondurilor europene. Dar totul a ramas in aer, desi in urma cu trei luni aici erau anuntate controale ale inspectorilor europeni. Si aici, lucrarile au fost atribuite direct unei singure firme, care a subcontractat totul. Firma Procom din Italia a impartit apoi banii celorlalti constructori, care au realizat efectiv lucrarile, care nu sunt de cea mai buna calitate. Cele aproape 8 milioane de euro au fost impartite intre oameni de afaceri milionari, cu sustinere si protectie politica, fie ca vorbim de Costel Casuneanu, Viorel Rusu sau Gica Vlasie. Fireste, o parte din bani s-au dus in Italia, in contul unei firme si alti bani nu sunt de gasit. Nici macar de inspectorii OLAF.

 Cum functioneaza mecanismul anti-frauda din Romania?

Institutiile de control financiare trimit rezultatele anchetei direct la DNA, care decide daca este cazul sau nu sa fie trimisi in judecata. Totul este structurat pe trei nivele de analiza si decizie. Intregul sistem antifruda este explicitat foarte clar si pe site-ul DLAF. In fapt, sistemul antifrauda din Romania se dovedeste a fi greoi. Totodata, nu este exclusa imixtiunea politicului. „Primul nivel – nivelul informational – vizeaza facilitatea schimbului de informatii între Agentiile de Implementare a proiectelor finantate din fonduri europene ce compun, în prezent, Reteaua de Raportare a Neregulilor. Se urmareste includerea, în cel mai scurt timp, a Autoritatilor de Management si Agentiilor de Plata care asigura gestionarea asistentei financiare din instrumentele structurale. Al doilea nivel – nivelul controlului administrativ – are în vedere cooperarea operationala între autoritatile de control, 10 protocoale de colaborare fiind încheiate de DLAF cu institutiile implicate în lupta antifrauda. În cadrul acestui nivel se urmareste acordarea de suport operational reciproc pentru actiunile de control desfasurate cu privire la nereguli sau fraude detectate de oricare dintre institutiile nationale partenere. Al treilea nivel – nivelul judiciar – priveste cooperarea cu procurorii. La acest nivel se realizeaza valorificarea actului de control, prin trimiterea în judecata a celor vinovati si recuperarea eventualelor prejudicii”, se arata pe site-ul DLAF.

2 Comentarii

  1. administrator spune:
  2. Robert spune:

    Cat o sa poata sa ascunda rahatul sub pres? Deja puuteee urat

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *