Sageata din Carpati

Numele lui este Mihai Popa si s-a nascut pe 20 februarie 1954 in Piatra Neamt. In 1973 a avut o proba de alergare la ora de educatie fizica si sport in cadrul Liceului de Chimie din Piatra Neamt. Avea 18 ani. Proba era o 100 de metri plat. Profesorul Musat Nicolae ii spune sa mai alerge odata ca i s-a stricat cronometru. Se oprise la 11,3 secunde.

Acest lucru anunta viitorul glorios a celui ce a fost proreclit ,,Sageata din Carpati”.

Dinca Alexandru profesor de atletism ii propune daca vrea sa se legitimeze la Ceahlaul Piatra Neamt. Avea vârsta majoratului.  A acceptat. Pretentile lui fiind bani de abonament de autobuz, si o masa la cantina. Erau divizii locale, judetene si nationaele unde cum spunea el ,,ii bateam mar”. Profesorul Nihoiu in 1973 ii propune sa vina la Roman unde vede in el o speranta de lot national .

,,Ma vazusem cum fug. Era Bârca campion national. Ma bateam cu el desi eu aveam câteva luni de când ma apucasem de sport. Aveam probleme cu mobilitatea. Alergam 400 de metri garduri, plat si stafeta 4 ori 100. Cea mai grea proba pentru mine era 400 de metrii plat. Aveam 18 – 19 ani”. Pleca glont fiind secretul oricarei probe. Prima competitie câstigata a fost 100 de metri si 200 de metri plat. Se intâmpla in cadrul campionatului judetean in 1973 .

A intrat la Facultatea de Educatie Fizica si Sport din Bacau, astazi Facultatea de Stiinte ale Miscari Sportului si Sanatatii din cadrul „Universitati Vasile Alecsandri din Bacau”.

Participa la campionate nationale, universitare, judetene unde ocupa podiumul de fiecare data. ,,Profesorul meu Serban era in tribuna cu domnul Rugina profesor universitar la Bucuresti. Erau dupa turnanta. Ma uit dupa el si gardul era in fata mea. De obicei stinghia gardului este din brad dar acestea erau din stejar si cu suruburi. Am cazut jos m-am julit insa m-am ridicat si am iesit pe locul doi, fiind finala de campionat national.”

Proba lui favorita era 400 de metri garduri . Era o proba de cosmar si multi se fereau de ea. Trebuia sa ai tehnica, rezistenta si viteza. ,,Am facut 200 de metri cu Radu Ababei momenntan conferentiar universitar . El plat, eu garduri . Nu a avut nici o sansa”.

A fost o singura data campion national in 1977 iar locul 2 si 3 mai tot timpul. Anul urmator este declarat ,,Cel mai bun sportiv al Bacaului” desi concurenta era acerba pentru acest titlul. De patru ori a fost in Polonia. Era turneul tarilor din rasarit. Apoi a venit Rusia, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria si altele, unde a obtinut frumoase performante. A facut sport pâna in 1982. Avea 26 de ani. Nu erau conditii desi campion national, mergea subnutrit la antrenamente. Organismul a cedat.

In 1980 a carat Flacara Olimpica in centrul orasului Bacau pe o distanta de un kilometru.

Zeci de medali si diplomele obtinute erau expuse in vitrinele Facultatii de Sport din Bacau. Era obligat de circumstante sa le lase aici. In 1983 Facultatea s-a desfintat. Aceste in schimb nu mai erau. S-a dus la un profesor care le avea pe inventar. El a dat din umeri spunând ca Facultatea de Inginerie a ocupat spatiu si ca medalile si diplomele

le-a aruncat la gunoi. Dupa revolutie facultatea s-a reinfintat. Noua conducere sustine neexistenta acestor merite. Daca erai legitimat la un club din Bucuresti aveai prioritate la cupele europene si mondiale, desi multi provinciali erau mai buni. Popa Mihai a vrut sa fie aproape de casa refuzând aceste oferte.

,,Daca batem unu de la un club mare, tot el pleca la europene sau mondiale. Mergeam la lotul national, ii bateam pe toti si tot iei reprezentau România afara”.

A fost legitimat opt ani la cluburile Stinta Bacau si Sport Club Bacau. A avut oferte de la cluburile mari refuzândule dorind sa fie loial si sa reprezinte cu mândrie Orasul Bacau. Astazi Popa Mihai este profesor de sport la Scoala Nr .1 din comuna Rosiori, judetul Bacau, cu clasele  I –VIII. ,,Am 35 de copii care ma sorb. Când ma dau jos din autobuz nici bine nu ajung si mi-a furat sacosa din mâna. Sunt minunati si ii iubesc foarte mult”, a mai spus Popa.