Proiect de lege pentru declararea zilei de 4 iunie drept „Ziua Trianonului si a luptei împotriva asupririi maghiare“



Deputatul Bogdan Diaconu, liderul Partidului Romania Unita, vrea ca pe 4 iunie sa fie serbata Ziua Trianonului. Parlamentarul roman a depus astazi un proiect de lege, care prevede sanctiuni cu inchisoarea, de la 1 la 5 ani, pentru cei care contesta Tratatul de la Trianon, act semnat pe 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate si Ungaria, succesoare a fostului Imperiu Austro –Ungar. Prin acest act s-au stabilit granitele Ungariei de astazi, stat destul de omogen etnic, dupa asimilarea etno-culturala a minoritatilor.

Bogdan DiaconuLegea lui Bogdan Diaconu se doreste a fi o opreliste in fata revizionismului si Ungariaextremismului maghiar.Ungaria, desi este stat UE si NATO, a dus in ultimii ani o politica agresiva la adresa vecinilor. Nu de putine ori, harta Romaniei a aparut, in ultimii ani, in cancelariile occidentale, prin influenta Ungariei, fara Transilvania sau asa zisul Tinut Secuiesc, zone care altadata formau inima vechii Dacii. Iar pe principiul istoric al primului venit dar si pe cel al majoritatii, Ungaria nu are cum avea pretentii intemeiate.

Proiectul si expunerea de motive a liderului PRU, Bogdan Diaconu:

FOTO wikipedia Palatul Chateau de Versailles Trianon, unde a fost semnat tratatul pentru Ungaria moderna

FOTO wikipedia
Palatul Chateau de Versailles Trianon, unde a fost semnat tratatul pentru Ungaria moderna

Parlamentul României adopta prezenta lege:

 

Art. 1. Se declara Ziua de 4 Iunie Ziua Trianonului si a luptei împotriva asupririi maghiare.

Art.2. Ziua de 4 Iunie este sarbatorita printr-o sedinta festiva comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, dedicata evenimentului si rememorarii suferintelor românilor din Transilvania în perioada asupririi maghiare atât din perioada pre-Trianon, cât si din perioada celui de-al doilea razboi mondial.

Art.3. Autoritatile publice ale statului român vor arbora în data de 4 Iunie drapelul României.

Art. 4. Autoritatile administratiei publice centrale si locale precum si alte institutii publice pot organiza manifestari si evenimente publice si cultural-stiintifice dedicate acestei sarbatori, sustinute din bugetele proprii.

Art. 5. Orice manifestare publica, mediatica sau culturala de orice tip de contestare a Tratatului de la Trianon este interzisa sub sanctiunea pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Art.6. Arborarea însemnelor de doliu si/sau transmiterea de mesaje negative la adresa Tratatului de la Trianon cu ocazia Zilei de 4 Iunie sunt interzise sub sanctiunea pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Art.7. Contestarea istoriei asupririi maghiare asupra românilor din Transilvania este interzisa sub sanctiunea pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

EXPUNERE DE MOTIVE

 

Proiectul de lege privind declararea Zilei de 4 Iunie Ziua Trianonului si a luptei împotriva asupririi maghiare are în vedere rememorarea evenimentului istoric de importanta nationala si europeana a Tratatului de la Trianon din anul 1920 prin care erau consfintite granitele României rezultate în urma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. În contextul în care Ungaria, stat învins în urma primului razboi mondial si care a fost obligat, în urma acelor evenimente, sa renunte la asuprirea altor popoare, încurajeaza public la nivelul politicii sale interne, dar si la nivelul discursului european si international, contestarea Tratatului de la Trianon, România are datoria sa fixeze public în memorie semnificatia si justetea Tratatului de la Trianon pentru a pune capat pretentiile expansioniste ale politicii de la Budapesta.

Vocile politicii maghiare care contesta Tratatul de la Trianon sunt tot mai puternice si mai îndraznete atât în Ungaria, cât si în România. Iata ce a declarat europarlamentarul Ungariei Krisztina Morvai, din partidul Jobbik, în Parlamentul European, cu ocazia Zilei Trianonului din 2015: „Aceasta zi pentru noi, pentru maghiari, este o zi de doliu. La sfârsitul primului razboi mondial, dictatura nedreapta a învingatorilor a împartit brutal, drept pedeapsa, Ungaria, care nu era responsabila pentru razboi. Ungariei i-au fost luate doua tremi din teritorii si trei milioane si jumatate de maghiari au fost trimisi sub dominatia statelor straine. Noi, maghiarii, nu ne vom împaca niciodata cu aceasta situatie, nu o vom accepta niciodata”.

Si mai grav, un discurs similar este preluat din ce în ce mai insistent si de politicienii maghiari din România, adica de persoane care detin functii publice în statul român si care contesta fatis existenta României si a teritoriului actual al tarii noastre din chiar interiorul institutiilor oficiale ale României. Cu atât mai mult, o Zi oficiala, cu manifestari publice, a Trianonului si a luptei împotriva asupririi maghiare este necesara în România într-un asemenea moment în care politica Budapestei involueaza înspre iredentism si o viziune întunecata asupra istoriei proprii definite ca încalecare si distrugere a altor popoare, asa cum a fost cazul în perioda pre-Trianon.

Ca dovada a necesitatii acestei legi sta si faptul ca un proiect similar, sustinut de nu mai putin de 90 de senatori, a fost retras de catre initiatorul sau la manevrele UDMR care s-a opus pâna si dezbaterii proiectului pe motiv ca „nu numai ca nu suntem de acord cu acest proiect, dar va îngreuna relatiile noastre cu celelalte partide si va avea un efect negativ si asupra relatiilor româno-maghiare”, dupa cum a declarat liderul UDMR de la Senat, Marko Bela. Daca istoria unei natiuni si adevarul istoric al unui tratat care consfintea doar dreptul poporului român, dar si al altor natiuni asuprite de Ungaria, de a-si recapata tara, poate fi negat pentru a nu deranja, atunci ar trebui sa nu mai sarbatorim în Europa victoria asupra Germaniei naziste, nici în România Independenta de Stat sau multe alte date istorice, precum nici Ziua Nationala de 1 Decembrie, cum de altfel UDMR a si solicitat în numeroase rânduri! Franta, de exemplu, nu-si mistifica tragedia din al doilea razboi mondial doar ca sa protejeze statul german pentru ca Germania actuala nu se revendica si nu-si doreste sa reînvie acea perioada. Daca Ungaria ar fi un stat normal, nu si-ar face un punct de referinta din propriul trecut rusinos de împilare a altor popoare si atunci nu ar fi deranjata de sfârsitul acelei epoci, ci si-ar cere iertare de la natiunile carora le-a provocat suferinte de nedescris si ar pleca pe un alt drum.

Existenta unui popor în interiorul vetrei sale stramosesti nu trebuie sa deranjeze pe nimeni, dar daca Ungaria si partidele manevrate de la Budapesta nu se pot împaca cu ideea sfârsitului perioadei criminale a politicii maghiare, acest fapt reprezinta doar simptomul recrudescentei unei ideologii bolnave care a generat, tot ca reactie de nemultumire la adresa Tratatului de la Trianon, crimele epocii horthyste. România nu are de ce sa îsi mascheze sau sa îsi ascunda propria istorie si devenire de dragul menajarii elucubratiilor imperialiste ale unui stat vecin plecat pe drumul fantasmelor, sustinute din nefericire si din interiorul tarii noastre de satelitii Budapestei.

Tocmai de aceea, proiectul prevede, pentru clarificare, ca Ziua de 4 Iunie este nu doar Ziua Trianonului, ci si si a luptei împotriva asupririi maghiare, pentru a dezgropa adevarul istoric ca românii din Transilvania au fost supusi vreme de multe secole unei dominatii straine aberante, odioase si criminale care dorea exterminarea românilor. Dosirea acestei istorii altfel foarte bine documentate deschide calea catre posibilitatea reiterarii ei. Asadar, proiectul de lege prevede sarbatorirea Zilei de 4 Iunie prin sedinta festiva în Parlament unde sa aiba loc si o rememorare a suferintelor românilor din Transilvania în perioada asupririi maghiare atât din perioada pre-Trianon, cât si din perioada celui de-al doilea razboi mondial pentru a servi si ca semnal de alarma asupra dorintei Ungariei de a redeveni stapâna peste teritoriul unei alte natiuni si asupra consecintelor unui asemenea demers.

Pentru a pune capat contestarii Trianonului care reprezinta negarea efectiva a existentei statului român, precum si emiterea de pretentii teritoriale asupra granitelor sale legitime, proiectul de lege prevede ca orice manifestare publica, mediatica sau culturala de orice tip de contestare a Tratatului de la Trianon este interzisa sub sanctiunea pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Este în afara uzantelor ca o lege de sarbatorire a unei Zile istorice sa contina si sanctiuni împotriva celor care o contesta, dar situatia tot mai grava creata de dorinta politicienilor maghiari de anulare a Trianonului si de redesenare a granitelor impune luarea acestor masuri preventive.

În egala masura, proiectul prevede ca arborarea însemnelor de doliu si/sau transmiterea de mesaje negative la adresa Tratatului de la Trianon cu ocazia Zilei de 4 Iunie sunt interzise sub sanctiunea pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Aceste semnale publice de jignire la adresa poporului român, a istoriei sale si a existentei sale au deja loc în România, asa încât o masura de oprire a lor este strict necesara pentru restabilirea suveranitatii statului român si, în sens mai general, a legalitatii. În continuarea acestor masuri se propune si articolul prin care contestarea istoriei asupririi maghiare asupra românilor din Transilvania este interzisa sub sanctiunea pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani, cu trimitere spre falsificarea istoriei si deturnarea ei de la faptele reale pentru a putea îndeplini visul actual al clasei conducatoare a Ungariei si a politicienilor maghiari din România, acela de rapt teritorial, urmarindu-se o noua epoca de asuprire a românilor din Transilvania.

Initiator: Bogdan Diaconu, Deputat independent

FOTO wikipedia Palatul Chateau de Versailles Trianon, unde a fost semnat tratatul pentru Ungaria moderna

FOTO wikipedia
Palatul Chateau de Versailles Trianon, unde a fost semnat tratatul pentru Ungaria moderna

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

Cele mai comentate