Acordul de Asociere dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana ar putea fi denuntat ca urmare a unui eventual referendum sau a alegerilor parlamentare, a declarat presedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în cadrul întrevederii cu presedintele Consiliului European, Donald Tusk. Domnul Dodon a propus, totodata, lansarea negocierilor trilaterale Uniunea Europeana-Republica Moldova-Federatia Rusa în problema comertului si nu numai. Presedintele moldovean a subliniat ca restabilirea relatiilor cu Federatia Rusa este vitala pentru Republica Moldova.
Declaratiile facute de domnul Dodon la Moscova, au fost reiterate la Bruxelles. Afirmatiile facute de domnul Dodon la Moscova i-au placut lui Putin, dar ele au fost de uz intern, pentru urechile electoratului moldovean. Presedintele rus a acceptat aceasta retorica electorala – el stie ca ea le va fi de folos socialistilor moldoveni peste un an, la alegerile parlamentare.
Care a fost necesitatea oficialilor europeni de a-l primi pe domnul Dodon pe covorul rosu? Politete protocolara, necesitate ori un calcul politic de viitor? Probabil este vorba de o combinatie între toate cele trei.
Oficialii de la Bruxelles, stiu ca propunerile, conditiile si pozitionarile presedintelui Dodon, contin elemente electorale. Ei stiu ca declaratiile facute de presedintele moldovean ramân, în capitala Uniunii Europene, sunt, deocamdata, doar vorbe neacoperite de fapte. Comunicatul emis recent de catre PDM spune adevarul – la Bruxelles domnul Dodon a prezentat viziunile politice ale Partidului Socialistilor!
La Burxelles, domnul Dodon a vorbit despre necesitatea lansarii discutilor trilaterale Moldova, UE, Federatia Rusa. Moldova este o tara parte a Parteneriatului Estic. Ideea acestei negocieri trilaterale a venit, probabil, la sugestia Kremlinului. Uniunea Europeana stie ca, deblocarea si revitalizarea situatiei în care se afla Parteneriatul Estic depinde de perceptia oficialilor rusi. Probabil, sensul profund al Trilateralei pe care o solicita presedintele Dodon pentru Republica Moldova, s-ar putea aplica tuturor statelor Parteneriatului Estic. Ar putea fi solutia rusa pentru deblocarea situatiei. Daca aceasta presupunere este veridica, domnul Dodon ar fi fost mesagerul lui Putin. Daca admitem asta, atunci, negocierile trilaterale, ar oferi statelor din Parteneriatul Estic un statut de „neutralitate”, negociata între cele cele doua blocuri, Uniunea Europeana si Uniunea Eurasiatica. Tarile Parteneriatului Estic ar putea fi tari partenere comerciale atât cu Uniunea Europeana cât si cu Uniunea Euroasiatica, dar fara o evolutie imediata spre un alt nivel de alianta. Probabil, la Kremlin, asta se doreste: tarile Parteneriatului estic sa aiba o suveranitate negociata între Bruxelles si Moscova.
Aflat la confluenta ciocnirilor civilizationale si geo-strategice, rationamentul de supravietuire al statului moldovean, ar trebui sa plece de la conlucrarea fortelor politice interne pentru armonizarea influentelor externe existente în câmpul politic moldav. Dezbaterea dintre pro-europeni si pro-rusi este contraproductiva. Modernizarea statului moldovean trebuie sa plece de la implementarea cu succes a reformelor care ridica nivelul de viata al tuturor moldovenilor, indiferent de etnicitatea lor. Modul în care se modernizeaza statul trebuie sa fie unul de tip european. Modul în care Chisinaul va construi relatiile cu Federatia Rusa nu trebuie sa fie în detrimentul moldovenilor ori a legaturilor Moldovei cu Uniunea Europeana. Viziunile multi-vectoriale ale politicii externe ale statului moldovean sunt facute pentru obtinerea de beneficii pentru toti moldovenii, indiferent daca vorbesc rusa, gagauza ori româna. Daca domnul Dodon admite acest lucru ar însemna ca domnia sa ar deveni presedintele tuturor moldovenilor, indiferent de etnicitatea lor, chiar daca unii dintre ei nu l-au votat.
Asta ar trebui sa se discute, în prima sedinta în plen a Parlamentului Republicii Moldova. Pentru ca unele confuzii generate de actiunile presedintelui Dodon privind politica externa a Republicii Moldova, sa fie risipite. Atunci Guvernul se va concentra pe implementarea reformelor si nu va mai stinge incendiile aprinse, voluntar sau nu, de presedinte.