Chisinaul nu e toata Moldova. Rezultatul alegerilor locale, inclusiv pentru primaria municipiului Chisinau, a facut parte componenta din ecuatia de putere care a dus la demiterea Cabinetului de Ministri condus de Maia Sandu. Victoria lui Andrei Nastase în Chisinau facea posibila continuarea aliantei parlamentare dintre Partidul Socialistilor si Blocul politic ACUM. Nu a fost sa fie.
Socialistii moldoveni si-ar fi dorit formarea unor aliante PSRM/ACUM în 25 de raioane ale Republicii Moldova. De aici.
Maia Sandu a evitat sa ofere un raspuns concret dorintei socialistilor de a crea aceasta verticala a puterii si a exclus orice colaborare în raioane cu reprezentantii Partidului Democrat. De aici.
Presedintele Dodon considera ca Maia Sandu a provocat în mod premeditat demiterea. „(Maia Sandu) nu vorbeste cu nimeni, îsi asuma responsabilitatea pe un proiect anticonstitutional, contrar acordului semnat în coalitie si ne spun ca „daca nu-l votati, eu ma duc în demisie”. Evident ca a fost pusa motiune de cenzura pe lucrul acesta. (…) Au facut-o intentionat, vor sa scape de responsabilitate pentru ca nu pot face fata lucrurilor, pentru ca înteleg ca mai departe va fi si mai greu, pentru ca unii sunt obisnuiti numai sa plece prin calatorii”, a spus Dodon. De aici.
Maia Sandu s-a eliberat din îmbratisarea socialistilor pentru a-si pregati campania electorala din 2020, când va fi principalul contracandidat al lui Igor Dodon.
Opinia mea este împartita si de presedintele Partidului Miscarea Populara, Eugen Tomac, care a scris pe retelele de socializare ca „Maia Sandu va fi viitorul Presedinte al R. Moldova” si ca „se pregateste de campania electorala de anul viitor, atunci când, în calitate de lider al opozitiei, va putea sa-l înlature din fruntea statului pe actualul Presedinte prorus, Igor Dodon”. De aici.
Nu este nimic rau în faptul ca Maia Sandu da dovada de ambitie politica si doreste sa ajunga presedinte al statului moldovean. Mai rau este ca în cele cinci luni de activitate ale Cabinetului de Ministri condus de ea nu a reusit sa faca dovada unui bun managment si nu a livrat proiectele pe care le asteptau moldovenii din spatiul rural.
Chisinaul nu e toata Moldova. Acest lucru a fost constientizat de liderii Partidului Democrat din Moldova care au reusit sa contabilizeze un rezultat bun la alegerile locale. Asigurându-si cel mai mare numar de primari, Partidul Democrat din Moldova si-a permis sa revina în ecuatia de putere votând împotriva Guvernului condus de Maia Sandu.
Dupa demiterea Cabinetului de Ministrii, teoretic exista trei variante de dezvoltare a ecuatiilor de putere moldovene. Presedintele Dodon afirma ca doar doua scenarii sunt luate în calcul: fie se formeaza o coalitie ACUM-PSRM, fie presedintele tarii îsi asuma raspunderea si propune deputatilor un nou Guvern. De aici.
Cel de al treilea scenariu a fost propus de catre fostul presedinte al României, Traian Basescu: o coalitie parlamentara între Partidul Democrat din Moldova si Blocul politic ACUM. „Daca îsi unesc numarul de parlamentari, alianta ACUM si partidul lui Filip sunt majoritari în Parlament. (…) S-ar rezolva o mare problema.” De aici.
Este greu de crezut ca Maia Sandu va renunta la planurile de pregatire a campaniei electorale din 2020. Acest lucru este constientizat si de catre presedintele Partidului Democrat din Moldova care, în discursul sau a subliniat ca Guvernul Sandu a avut toata puterea, toate institutiile, dar ca a ramas captiv propriilor frustrari, „captiv fantomelor trecutului”. De aici.
Bucurestiul oficial, trezit din propria-i campanie prezidentiala, anunta prin vocea presedintelui Iohannis ca în urma caderii Guvernului Sandu „sprijinul financiar din partea României va fi strict conditionat”. La rândul sau, premierul Orban spune ca fara un guvern pro-european la Chisinau „disponibilitatea de cooperare va fi foarte mica”.
Primul ministru român triseaza din punct de vedere politic – extinderea Uniunii Europene spre est, s-a încheiat. Optiunile oferite Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic sunt reduse. În timp ce moldovenii au nevoie de piete de desfacere, Bruxelles-ul ofera lectii despre libertate si democratie.
Statul român a facut/va face atât cât poate. În functie de realitatile politice de pe teren dar si din Parlamentul European.
Realitatea timpului prezent, unul în care Federatia Rusa da dovada de un pragmatism feroce, presupune reîntoarcerea decidentilor politici moldoveni spre mai vechiul proiect în care Republica Moldova ar avea rolul de pod între Est si Vest, spatiu de frontiera al lumii slave dar si al lumii occidentale.
Cel mai probabil scenariu de evolutie a ecuatiei de putere din Republica Moldova este asumarea raspunderii pentru formarea unui Cabinet de Ministrii tehnocrat de catre presedintele Dodon. Un Cabinet de Ministri care va continua implementarea reformelor continute în Acordul de Asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeana dar si aprofundarea prevederilor continute în Parteneriatul Strategic cu Federatia Rusa.
