Românii prefera în continuare comunismul. In ciuda campanilor propagandistice de demonizare a termenului si ideologiei comuniste, peste 20% dintre bucuresteni au afirmat ca s-ar inscrie in aceasta formatiune, daca ea s-ar reinfiinta. Probabil, procentul este mult mai mare in provincie, in mediul suburban din tara. Cel putin asa arata datele unui studiu realizat de Facultatea de Sociologie a „Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative” (SNSPA), institutie de invatamant cunoscuta pentru seriozitatea studiilor. Sondajul SNSPA a fost realizat, poate nu intamplator, la finele lunii aprilie, in ajunul implinirii a 90 de ani de la aparitia acestui partid (9 mai 1921) in Romania.
Potrivit sondajului, la întrebarea: „Daca s-ar înfiinta din nou Partidul Comunist si ar ajunge la putere, v-ati înscrie în el pentru a va pastra serviciul? 11% din cei chestionati raspund: „Sigur ca da”. Alti 10% spun ca „probabil” s-ar înscrie în PCR, în timp ce 61% resping o astfel de posibilitate. O zecime dintre repondenti cred ca „probabil nu” s-ar înscrie în PCR pentru a-si salva cariera, iar 3% ar adera la o formatiune comunista fara nicio constrângere”, se arata în studiul citat de majoritatea organizatiilor de media din Romania.
Istoria este ciclica si terorismul poate imbraca forme noi
Istoria este ciclica si probabil ne asteapta aceleasi pericole ca si in perioada interbelica, cand aripa de extrema stanga din PSDR s-a rupt si a format Partidul Socialist Comunist, devenit ulterior PCdR. In 1924, partidul a fost scos in afara legii, de guvernul liberal de atunci, in urma evenimentelor de la Tatar Bunar.
Fara a fi vorba de actiuni impotriva statului, Tribunalul Bucuresti a respins la sfarsitul anului 2010 solicitarea Partidului Alianta Socialista (PAS) de a-si schimba denumirea in PCR. Acum, socialistii au dat in judecata Romania la CEDO.
Ca si dupa 1924, comunistii sunt in ilegalitate, ca asa vrea „statul” si ne putem astepta la „excese” venite din partea „extremistilor” partidelor de stanga, a unor indivizi nereprezentativi in propriul partid, cu probleme psihice si usor manipulabili, care vor gasi mari placeri in „fructul oprit”. Despre fenomenul unor actiuni asimilate terorismului din perioada interbelica vorbeste si Emanuel Badescu, in „Terorismul in Romania” (Lumea, nr 1, 2006), citat chiar de cunoscutul scriitor Paul Goma, in ultima varianta revizuita a cartii Saptamana Rosie. Interesant este si textul lui Stelian Tanase: „Max Goldstein. Confesiunea unui terorist comunist.”
Fireste, istoria este scrisa de cei puternici, de castigatorii luptei politice, iar istoria de stat este expresia subiectivitatii continue, in acord cu necesitatile conducatorilor. Astazi sunt scoase la iveala amanuntele negre ale unei perioade „comuniste” sau precomuniste, fapte cam tot atat de adevarate sau neadevarate ca si „adevarurile” spuse in perioada 1945-1989 despre „capitalisti”.
Cui foloseste astazi interzicerea comunismului? Cine ar avea de castigat si cine de pierdut din interzicerea unei ideologii care coexista inevitabil in constiintele romanilor dar nu si in planul scenei politice? Dupa 21 de ani de la evenimentele din 1989, majoritatea populatiei traieste mai rau ca inainte. Interzicerea comunismului si exagerarea tendentioasa a unor aspecte negative ale perioadei 1945-1989 pot produce reactii „imprevizibile”.
Terorismul, un fenomen extrem de costisitor
Dupa atacurile din 11 septembrie 2011 din America, in intreaga lume s-a impus o noua paradigma-„Terorismul”, fenomen vazut ca inevitabil de majoritatea tarilor. Practic, dupa acest moment, statele lumii, dupa modelul american, au impus noi strategii de securitate, in privinta zborurilor, a tehnicii de depistare ale posibilelor amenintari, s.a.m.d care au implusionat industria IT, tehnica sau cea militara. Din cand in cand, marile capitale ale lumii, de la Londra la Moscova, cad „prada” unor atacuri soldate cu morti, raniti si mai ales cu investitii si cheltuieli uluitoare. Terorismul costa, atat in ceea ce priveste mediatizarea, cat si in porivinta dotarilor ce se impun. O alta definitie, care ar contura conceptul in acceptiunea moderna, este aceea ca terorismul vine din partea unor grupuri minoritare, etnice, religioase, politice a caror
drepturi nu sunt respectate sau care urmaresc
autodeterminarea lor si schimbarea ordinii din statele recunoscute international.
Romania, un loc al negarii repetate a istoriei
Ideologia comunista, in sensul larg al termmenului, este bine conturata de mai bine de 2 mii de ani. „Egalitarismul” este una din orientarile naturale ale constiintei umane in ceea ce priveste organizarea social-statala.
Platon, Iisus, Rousseau si alti ideologi ai Revolutiei Franceze, apoi Marx, Engels, Stalin, Trotki sau Mao Tze Tung au conturat o ideologie, dupa care toti erau egali, in fata lui Dumnzeu, sau in teoria atee, in fata statului, iar masele puteau sa se impartaseasca din bunurile comune.
Toti au ca numitor comun „revolutia” si „saltul in istorie”. Indiferent daca vorbim de un comunism religios crestin sau de unul ateu, indiferent daca vorbim de Iisus Hristos in „Noul Testament” sau de Karl Marx, in cele doua perioade, dinaintea si dupa nasterea „Manifestului Comunist”, expresie a comunismului ateu.
Dupa evenimentele 1989, dupa „Revolutie”, in Romania pare interzisa chiar revolutia, indiferent daca este culturala, de idei sau politica. Si asta e firesc din anumite puncte de vedere, daca luam in calcul tipul de democratie instalat la noi. Prin interzicerea istoriei, prin demonizarea unei perioade (1945-1989), care a avut bune si rele (ca orice perioada istorica) si care i-a avut partasi, inclusiv in aparatul de stat pe multi dintre romanii in viata, astazi, cei care conduc maruntaiele statului nu fac altceva decat sa mentina o societate in tensiune si disolutie. Totodata, perioada care o traim repeta fidel masurile de oprimare a adversarilor politici si de negare a istoriei recente luate dupa 1945. Iar efectele ar putea aduce un plus in buzunarul unora, consolidarea calculata a puterii, indiferent daca la mijloc este vorba de protejarea „valorilor democratiei”, de terorism sau de masuri de combatere a acestuia. Acum, ca si alta data, in Romania totul este exagerat, violent si mediocru. Asa e destinul acestui spatiu geo-politic, unde in mod idiot se inoculeaza periodic sintagma: „frumoasa tara, pacat ca e locuita”.
Tribunalul Bucuresti nu permite socialistilor sa devina PCR
SENTINTA CIVILA NR. 32P
Sedinta publica de la 15.11.2010
Tribunalul constituit din:
PRESEDINTE: RODICA NICULAE
GREFIER: CAMELIA PÂRVAN
Ministerul Public-Parchetul de pe lânga Tribunalul Bucuresti a fost reprezentat de procuror Carmen Reinecke.
Pe rol solutionarea cererii formulate de petentul Partidul Alianta Socialista în contradictoriu cu intervenientii în interes propriu Fundatia Nationala a Revolutiei din Decembrie 1989, Gheorghiosu Aurel, Asociatia 21 Decembrie 1989, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din România si Ignatencu Petre având ca obiect partide politice – modificare denumire.
Dezbaterile în fond si sustinerile orale ale partilor au avut loc în sedinta publica din data de 08.11.2010, fiind consemnate în încheierea de la aceasta data care face parte integranta din prezenta, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise a amânat pronuntarea la data de 15.11.2010 când a pronuntat urmatoarea hotarâre:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalul Bucuresti, sectia a IV-a Civila la data de 07.07.2010, sub numarul 32824/3/2010, petentul Partidul Alianta Socialista a solicitat înregistrarea în Registrul Partidelor Politice a modificarii intervenite în denumirea partidului.
În motivarea cereri,i s-a aratat ca, la data de 03.07.2010 a avut loc Congresul Extraordinar al partidului, ocazie cu care a fost votata si aprobata schimbarea denumirii Partidului Alianta Socialista în Partidul Comunist Român.
În drept, au fost invocate dispozitiile art. 21 si art. 25 din Legea nr. 14/2003.
În dovedirea cererii s-au depus la dosar: Hotarârea Comitetului National al Partidului Alianta Socialista din 21.02.2009, Hotarârea nr. 11/29.05.2010 a Comitetului Director al Partidului Alianta Socialista, Hotarârea din data de 03.07.2010 a Congresului Extraordinar al Partidului Alianta Socialista, Procesul verbal din data de 03.07.2010, Programul si Statutul Partidului Comunist Român.
La data de 02.09.2010, au formulat cerere de interventie în interes propriu Fundatia Nationala a Revolutiei din Decembrie 1989 si Gheorghiosu Aurel (filele 24-26), solicitând admiterea în principiu a cererilor de interventie si respingerea cererii formulate de petent ca inadmisibila, nelegala si netemeinica.
În motivarea cererii de interventie Fundatia Nationala a Revolutiei din Decembrie 1989 si Gheorghiosu Aurel au aratat, în esenta, ca au calitate procesuala activa si sunt îndreptatiti sa se opuna înregostrarii denumirii petentului, având în vedere ca, prin înregistrarea unui alt partid comunist se încalca Legea Sigurantei Nationale a României si Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
În dovedirea cererii de interventie, s-au depus la dosar, în copie: încheierea nr. 60/06.02.2003 a Judecatoriei Timisoara, Decizia nr. 1569/07.06.1994 a Curtii Supreme de Justitie, încheierea din data de 03.11.1995 a Tribunalului Bucuresti Sectia a IV-a Civila.
Prin încheierea de la termenul din 06.09.2010, Tribunalul a încuviintat în principiu cererea de interventie în interes propriu formulata de Fundatia Nationala a Revolutiei din Decembrie 1989 si Gheorghiosu Aurel, pentru considerentele mentionate în încheiere.
La data de 08.10.2010 s-au depus la dosar cererile de interventie în interes propriu formulate de Asociatia 21 Decembrie 1989 si de Asociatia Fostilor Detinuti Politici din România. În motivarea cererilor de interventie s-a aratat în esenta ca înregistrarea Partidului Comunist Român încalca dispozitiile art.3, lit.h din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a României constituind o amenintare la siguranta nationala.
S-a mai aratat ca instaurarea regimului comunist în România postbelica a coincis cu o serie de violente, orori si experimente criminale care au vizat intimidarea populatiei civile si aservirea ei fata de valorile si principiile doctrinei marxist-leniniste.
La dat de 03.09.2010 s-a depus la dosar cererea de interventie în interes propriu formulata de Ignatencu Petre (fila 132), prin care s-a solicitat respingerea cererii formulate de petentul Partidul Alianta Socialista.
În motivarea cererii de interventie, intervenientul a aratat ca este presedintele Comitetului de reorganizare al Partidului Comunist Român, partid a carui continuitate doreste sa o asigure.
La termenul de judecata din 08.11.2010 Tribunalul a încuviintat în principiu cererile de interventie în interes propriu formulate de Asociatia 21 Decembrie 1989, Asociatia Fostilot Detinuti Politici din România si Ignatencu Petre pentru motivele expuse în încheierea respectiva. Totodata a fost admisa exceptia netimbrarii cererii de interventie în interes propriu formulata de Partidul Solidaritatii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Buna în baza dispozitiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
S-au atasat la dosarul cauzei dosarele nr. 49/3/2003 si nr. 43/P/2004 ale Tribunalului Bucuresti Sectia a V-a Civila.
Analizând actele dosarului, în ceea ce priveste cererea petentului Partidul Alianta Socialista de înregistrare a modificarii denumirii în Partidul Comunist Român, Tribunalul retine urmatoarele:
Prezenta cerere de înregistrare a modificarii denumirii petentului este formulata în baza dispozitiilor art. 25 alin 1 din Legea 14/2003, potrivit carora modificarea Statutului sau a Programului partidului politic poate avea loc în conditiile prevazute de statut.
Se constata ca petentul Partidul Alianta Socialista a solicitat înregistrarea în Registrul partidelor politice a modificarii intervenite în denumirea partidului, modificare votata si aprobata cu ocazia Congresului Extraordinar al Partidului Alianta Socialista din data de 03.07.2010. Astfel, potrivit hotarârii adoptate cu ocazia acestui Congres, s-a decis schimbarea denumirii Partidului Alianta Socialista în Partidul Comunist Român.
Examinând legalitatea schimbarii denumirii petentului tribunalul apreciaza ca este neîntemeiata cererea de înregistrare a modificarii denumirii petentului în Partidul Comunist Român, fiind contrara atât dispozitiilor constitutionale cât si prevederilor Legii sigurantei nationale a României. În acest sens potrivit art.1 alin.3 din Constitutie, România este stat de drept democratic si social în care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor revolutiei din Decembrie 1989 si sunt garantate. De asemenea, potrivit art. 8 din Constitutia României (pluralismul si partidele politice), “pluralismul în societatea româneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale; partidele politice se constituie si îsi desfasoara activitatea în conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectând suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.”
Conform prevederilor art.3 lit. h din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a României, “constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a României… initierea, organizarea, savârsirea sau sprijinirea în orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a României precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept.”
Fata de dispozitiile constitutionale si legale mentionate Tribunalul apreciaza ca schimbarea denumirii Partidului Alianta Socialista în Partidul Comunist Român ar avea un impact negativ asupra societatii românesti în contextul democratiei si al pluralismului politic, valori consacrate constitutional ulterior revolutiei din Decembrie 1989.
Acceptarea existentei în spectrul politic actual, a unei formatiuni politice purtând denumirea “Partidul Comunist Român” contravine interdictiei instituite de prevederile art. 3 lit.h din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a României, reprezentând nu numai o actiune de sorginte comunista, ci si o readucere în memoria cetatenilor a fostului Partid Comunist Român, care, aflându-se la putere în perioada 1945-1989, a instaurat un regim totalitarist, o dictatura a carei înlaturare a fost principalul scop al Revolutiei din decembrie 1989. Trebuie subliniat ca, dupa instaurarea democratiei si consacrarea constitutionala si legala a pluralismului politic, nu se poate admite ca denumirea unuia din partidele politice din România sa fie identica sa reproduca în mod exact denumirea fostului Partid Comunist Român, care, în viziunea întregii populatii constituie exponentul dictaturii si a regimului de teroare instaurat în anul 1945 (în acest sens, potrivit art. 3 din Constitutia Republicii Socialiste România, “în Republica Socialista România forta politica conducatoare a întregii societati este Partidul Comunist Român.”)
Tocmai în acest scop au fost edictate interdictiile din Constitutia României si Legea sigurantei natio nale, acestea neputând fi eludate prin schimbarea denumirii unui partid existent în denumirea de Partidul Comunist Român si prin sustinerea inexistentei unei intentii de reorganizare a fostului PCR. De asemenea se observa ca anterior s-a respins în mod irevocabil cererea de înregistrare ca persoana juridica a Partidului Comunist Român (potrivit Deciziei nr. 1569/07.06.1994 a Curtii Supreme de Justitie – Sectia Civila – filele 29-33), apreciindu-se ca o astfel de formatiune politica reprezinta o amenintare pentru siguranta nationala. Or, valorile democratiei sunt încalcate nu numai prin înfiintarea unui partid comunist ale carui scopuri si actiuni, conform statutului si programului politic constituie manifestari de sorginte comunista ci si prin transfprmarea denumirii unui partid politic existent într-o denumire care se identifica întru totul cu dictatura existenta în tara noastra în perioada 1945-1989.
Prin urmare, nu se poate încuviinta înregistrarea în Registrul partidelor politice a modificarii denumirii Partidului Alianta Socialista în Partidul Comunist Român, o atare denumire fiind contrara principiilor constitutionale si legale care consacra democratia si pluralismul politic si interzic actiunile de sorginte comunista.
În acest sens, ulterior Revolutiei din decembrie 1989, în România a fost reglementata libertatea de asociere, constând în libertatea construirii partidelor politice, fiind însa prevazute anumite exceptii, în scopul de a evita rememorarea si încercarea de reînfiintare a unor partide totalitariste de sorginte comunista, fascista sau legionara. Chiar daca petentul Partidul Alianta Socialista este un partid legal înfiintat, care prin scopul propus conform programului si statutului sau nu impieteaza sigurantei nationale, modificarea denumirii acestuia în Partidul Comunist Român nu poate fi admisa fata de trecutul acestei tari, marcat de totalitarism si de dominatia fostului PCR care a instaurat si a mentinut un regim de teroare în România timp de 45 de ani.
Având în vedere argumentele expuse, Tribunalul va respinge ca neîntemeiata cererea petentului Partidul Alianta Socialista privind înregistrarea schimbarii denumirii în Partidul Comunist Român.
Ca o consecinta a respingerii cererii principale, Tribunalul urmeaza sa admita cererile de interventie în interes propriu formulate de Fundatia Nationala a Revolutiei din Decembrie 1989, Gheorghiosu Aurel, Asociatia 21 Decembrie 1989, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din România si Ignatencu Petre constatând ca prin aceste cereri s-a solicitat respingerea solicitarii petentului de înregistrare a modificarii denumirii, cererile de interventie fiind veritabile opozitii fata de cererea petentului, astfel cum sunt reglementate de dispozitiile art.20 alin. 2 din Legea nr. 14/2003.
Fata de admiterea exceptiei netimbrarii cererii de interventie în interes propriu de Partidul Solidaritatii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Buna, conform încheierii de sedinta din data de 08.11.2010, Tribunalul v-a dispune anularea ca netimbrata a acestei cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge ca neîntemeiata cererea formulata de petentul Partidul Alianta Socialista, cu sediul în Bucuresti, Str. Olari, nr. 12, sector 2.
Admite cererile de interventie în interes propriu formulate de intervenientii: Fundatia Nationala a Revolutiei din Decembrie 1989, cu sediul în Timisoara, OP.12, Str. 1 Decembrie, nr. 86, sc. A, ap. 5, jud. Timis, Gheorghiosu Aurel, cu dimiciliul în Timisoara, Str. Iuliu Maniu nr. 38, et. 2, ap. 26, Jud. Timis, Asociatia 21 Decembrie 1989, cu sediul în Bucuresti, Str. Batistei nr. 24 A, sector 2, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din România cu sediul în Bucuresti, Str. Mântuleasa, nr. 10, sector 3 si Ignatencu Petre cu domiciliul în Bucuresti, bd. Liviu Rebreanu nr. 16, bl. A4, scara 5, ap. 60, sector 3.
Anuleaza ca netimbrata cererea de interventie în interes propriu formulata de Partidul Solidaritatii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Buna, cu sediul în Bucuresti, Str. 11 iunie nr. 30/A, sector 4.
Cu drept de contestatie la Curtea de Apel Bucuresti în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, azi, 15.11.2010.
foarte bun comentariul.
Profesionista,documentata si ( mi s-a parut mie) nepartinitoare analiza.Cred ca ar trebui punctat si faptul ca ,intr-o tara capitalista ,venirea unui PC la putere nu ar insemna automat desfiintarea propietatii private(notiune de baza intr-un” sistem”-„regim”).Nu sunt deacord cu extremismul.
da mai da i nabii de capitalisti ei au puterea si sunt extremisti -pamanturile si bogatiile solului si subsolului si natural trebuiesc sa fie de stat al intregului popor