Asociatia Neamul Romanesc, reprezentata de Vasilica Militaru, a sesizat Presedintele Romaniei si Administratia Prezidentiala cu privire la actul normativ aprobat recent de Senatul Romaniei, aproape in unanimitate, din motive de neconstiutionalitate. In actul de sesizare sunt enumerate, cu raportare la legile in vigoare si Constitutia Romaniei, motivele pentru care aceasta lege nu ar trebui sa fie promulgata.
„Antisemitismul, xenofobia, rasismul, ura si violenta pe motive etnice, rasiale sau religioase fata de toate etniile, rasele sau popoarele pamântului, incluzând si „evreii”, sunt prevenite, combatute si condamnate prin prevederile O.G. 31/2002, privind interzicerea organizatiilor, simbolurilor si faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.107/2006, modificata si completata prin Legea 217/2015 publicata în M. Of. al României nr. 558/2015“, arata Asociatia Neamul Romanesc in sesizarea trimisa presdintelui Klaus Werner Ionannis.
Prin legea adoptata recent de Senatul României orice afirmatie, idee sau initiativa care nu ar fi favorabila evreilor sau unui grup al acestei etnii poate fi taxata drept „antisemitism“ si sanctionata cu o pedeapsa de la 3 luni, la 10 ani de inchisoare. In acest fel se creeaza o discriminare fata de alte minoritati dar si fata de populatia majoritara din Romania, numita romani.
Proiectul de lege stabileste urmatoarele fapte antisemite si pedepse asociate:
promovarea în public de idei, conceptii sau doctrine antisemite – închisoare de la 3 luni la 3 ani si interzicerea unor drepturi;
distribuirea sau punerea la dispozitia publicului de materiale antisemite – închisoare de la 1 la 5 ani;
confectionarea, vânzarea, raspândirea, detinerea în vederea raspândirii, utilizarea în public de simboluri antisemite – închisoare de la 3 luni la 3 ani si interzicerea unor drepturi;
initierea sau constituirea unei organizatii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unei astfel de organizatii – închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi“.
Asociatia Neamul Romanesc, sesizare catre Klaus Werner Iohannis:
DOMNULE PRESEDINTE AL ROMÂNIEI
Publicat pe 25 iunie 2018
Nr.1.06/25 iunie 2018, Asociatia NEAMUL ROMÂNESC
Numarul de inregistare al documentului la Presedintie : DL/766/25.06.2018
Catre: Administratia Prezidentiala, Presedintelui României
Excelentei Sale,
Domnul Klaus Iohannis
Asociatia NEAMUL ROMÂNESC, cu adresa de corespondenta Oficiul Postal Poiana Teiului, judetul Neamt si e.mail: neamul_romanesc@yahoo.com, prin reprezentant legal Vasilica Militaru, în calitate de presedinte al Asociatiei, va înainteaza prezenta:
INITIATIVA de SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE sau de trimitere la reexaminare în Parlamentul României a „Proiectului de Lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antisemitismului” adoptat de Senatul României în data de 13.06.2018, sub nr. L300/2018 si de Camera Deputatilor în data de 20.06.2018, sub nr. PLx 384/2018/18.06.2018.
Proiectul de Lege se doreste a fi o Lege speciala de condamnare a actiunilor antisemite în societatea româneasca. Vom proba faptul ca acest Proiect de Lege contine mai multe aspecte de neconstitutionalitate si totodata contine exprimari care intra în contradictie flagranta si chiar încalca prevederi ale legislatiei românesti în vigoare.
Aspectul de neconstitutionalitate nr. 1
Proiectul de Lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antisemitismului contine prevederi care contravin principiului constitutional al „egalitatii tuturor cetatenilor, în fata legii si a autoritatilor, si al excluderii privilegiilor si discriminarilor” si totodata încalca principiul sacru „nimeni nu este mai presus de lege” prevazute de art.16, alin.(1) si (2) din Constitutie.
Constitutia României prevede, citam: „Art.16, (1) Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.”.
Vom proba faptul ca Proiectul de Lege creeaza anumite „privilegii” pentru etnia denumita „evrei”, inducând ideea ca membrii acesteia, „proprietatile evreilor”, „institutiile comunitatilor evreiesti” si „lacasurile de cult evreiesti” ar necesita o atentie si o protectie speciala din partea autoritatilor românesti în raport cu toti ceilalti cetateni români. Acest fapt ar produce mai multe „discriminari”, inclusiv de tratament diferit al autoritatilor judiciare, fata de celelalte etnii si fata de români.
Antisemitismul, xenofobia, rasismul, ura si violenta pe motive etnice, rasiale sau religioase fata de toate etniile, rasele sau popoarele pamântului, incluzând si „evreii”, sunt prevenite, combatute si condamnate prin prevederile O.G. 31/2002, privind interzicerea organizatiilor, simbolurilor si faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.107/2006, modificata si completata prin Legea 217/2015 publicata în M. Of. al României nr. 558/2015.
Legea în vigoare prevede, citam: „Art. 1 – pentru prevenirea si combaterea incitarii la ura nationala, rasiala sau religioasa, la discriminare si la savârsirea de infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi, prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza interzicerea organizatiilor, simbolurilor si faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi.”.
„Art.2, lit.a) – prin organizatie cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se întelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îsi desfasoara activitatea temporar sau permanent, în scopul promovarii ideilor, conceptiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura si violenta pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase si inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenta pentru schimbarea ordinii constitutionale sau a institutiilor democratice, nationalismul extremist. În aceasta categorie pot fi incluse organizatiile cu sau fara personalitate juridica, partidele si miscarile politice, asociatiile si fundatiile, societatile reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerintele prevazute la prezenta litera;”.
Se poate observa ca legea în vigoare asigura, în mod egal si nediscriminatoriu, respectând principiile constitutionale, protectia împotriva xenofobiei, a urii rasiale si religioase, a violentelor si a discriminarii, pentru toate etniile si pentru toate minoritatile religioase din România, inclusiv pentru etnia „evreiasca” si pentru Federatia Comunitatilor Evreiesti din România – Cultul Mozaic.
Deasemeni, O.G. 31/2002, în vigoare, prevede în mod expres prevenirea si combaterea „antisemitismului” la art.2, lit.a), definirea „holocaustului împotriva evreilor pe teritoriul României” la art.2, lit.e) si condamnarea „negarii, contestarii, aprobarii, justificarii sau minimalizarii holocaustului” împotriva evreilor la art. 6, alin.(1).
În plus Legea 60/1991, republicata în M.Of. nr.186/2014, prevede la art.9, lit.a: „Art. 9. – Sunt interzise adunarile publice prin care se urmareste: a) propagarea ideilor totalitare de natura fascista, comunista, rasista, sovina sau ale oricaror organizatii terorist-diversioniste, defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la ura nationala sau religioasa, incitarea la discriminare, la violenta publica si la manifestari obscene, contrare bunelor moravuri;”.
Legea 61/1991, republicata în M.Of. nr.96/2014, prin art.2, alin.1), 2), 4), 13) si 14) sanctioneaza: „savarsirea in public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenintari cu acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si linistea publica sau sa provoace indignarea cetatenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a institutiilor publice; constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane care savârseste actiuni ilicite; aruncarea cu obiecte de orice fel sau cu substante periculoase asupra persoanelor, constructiilor sau mijloacelor de transport,; patrunderea cu încalcarea normelor legale de acces în institutii apartinând organizatiilor neguvernamentale; scrierea sau desenarea fara drept pe peretii cladirilor, deteriorarea prin orice mijloc a acestora”.
Codul Civil al României prevede în Cartea I- Despre persoane, Titlul II Persoana Fizica, Capitolul II Respectul fiintei umane si a drepturilor ei inerente, Sectiune a 3-a Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane, art. 70 Dreptul la libera exprimare, art.71 Dreptul la viata privata, art.72 Dreptul la demnitate, art.73 Dreptul la propria imagine, art.74 Atingeri aduse vietii private. Tot Codul Civil prevede în Cartea III-a – Despre bunuri, Titlul II Proprietatea privata, toate drepturile privind proprietatea privata a tuturor cetatenilor.
Codul Penal al României prevede la Partea speciala, Titlul I. Infractiuni contra persoanei, toate infractiunile si modul de pedepsire al infractiunilor savârsite împotriva oricarei persoane pe teritoriul României, inclusiv împotriva „evreilor”. Acelasi Cod Penal prevede la Partea speciala, Titlul II. Infractiuni contra patrimoniului, toate infractiunile împotriva proprietatilor apartinând tuturor cetatenilor de pe teritoriul României, inclusiv ]mpotriva proprietatilor „evreiesti”. Tot Codul Penal prevede la partea Speciala, Titlul VIII. Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, Cap. I Infractiuni contra ordinii si linistii publice, Cap. III Infractiuni contra libetatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate, infractiunile referitoare la împiedicarea libertatii religioase a tuturor cultelor religioase recunoscute în România, inclusiv Cultului Mozaic al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din România.
Emiterea unei legi exclusiviste, de protectie speciala a unei etnii denumita „evrei”, ar intra în contradictie flagranta cu prevederile O.G. 31/2002 care condamna tocmai ideile discriminatorii introduse prin Proiectul de Lege.
Astfel, art. 2 al Proiectului de Lege, prin definirea „antisemitismului”, a „organizatiei antisemite”, a „simbolurilor antisemite” si a „materialelor antisemite”, ar introduce ideea sau conceptia de separare a „evreilor” fata de toate celelalte rase, etnii si popoare, considerate astfel de legiuitor inegale în raport cu „evreii”, din moment ce se emite o lege de protectie speciala pentru acestia.
Proiectul de lege ar introduce ideea existentei a doua tipuri de xenofobii si a doua tipuri de rasism. Ar aparea xenofobia si rasismul fata de „toate etniile si rasele lumii, excluzând evreii” si, separat, definite într-o lege speciala, xenofobia si rasismul fata de „evrei”. Atfel în România „evreii” ar reprezenta o categorie privilegiata fata de celelate etnii, rase sau minoritati religioase.
În acest sens, Proiectul de Lege ar promova public ideea superioritatii „evreilor” în raport cu toate celelalte rase si etnii ale lumii, fapta condamnata de prevederile art.5 coroborat cu art.2, alin.(1) din O.G. 31/2002.
Agravant este faptul ca, prin art.2 lit.a) al Proiectului de Lege, legiuitorul ar promova public, în mod discriminatoriu, ideea xenofoba a segregarii cetatenilor României în doua categorii distincte: „evrei” si „ne-evrei”.
„Art.2. – În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul înteles: a) prin antisemitism se întelege atât perceptia referitoare la evrei exprimata ca ura împotriva acestora cât si manifestarile verbale sau fizice, motivate de ura împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor ori a proprietatilor acestora, împotriva institutiilor comunitatilor evreiesti sau lacasurilor lor de cult;”.
În aceste conditii, exprimarea legiuitorului „îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor” este xenofoba, discriminatorie si induce ideea superioritatii etniei „evreilor”, care necesita atentie si protectie sporite fata de „ne-evrei„, care sunt toate celelalte persoane din lume care apartin altor rase, etnii, popoare sau neamuri decât evreii.
Proiectul de Lege ar induce ideea rasista si xenofoba a inegalitatii de tratament din partea Statului român, indiferent de motivatiile sau criteriile invocate, între doua categorii distincte de fiinte umane: etnici „evrei” si etnici „ne-evrei”.
Acum, în România, toate etniile si minoritatile, inclusiv etnia „evrei”, au drepturi egale constitutionale si legale.
Ca exemplu relevant, sa imaginam un text de lege care ar utiliza termenii discriminatorii „români” si „ne-români”. Oricine ar recunoaste în formulare xenofobia vadita si ar condamna-o.
Aceasta este o încercare a legiuitorului român de reparare a imaginii si a nedreptatilor generate de primele masuri antisemite (revizuirea acordarii cetateniei române evreilor refugiati din Europa, interzicerea aparitiei ziarelor evreiesti, retragerea ajutorului de stat institutiilor evreiesti, concedierea evreilor cu functii în institutiile publice, retragerea licentelor de comercializare a bauturilor alcoolice evreiesti, interzicerea evreilor de a mai angaja servitoare care nu erau evreice sub vârsta de 40 de ani) emise, în ianuarie 1938, de Guvernul Goga Cuza, sub dictatura Regelui Carol al II lea.
Legile emise în ianuarie 1938, care vizau evreii si proprietatile evreilor din România, erau discriminatorii, xenofobe si rasiale tocmai prin separarea societatii românesti între „evrei” si „ne-evrei” si a emiterii unei legislatii speciale referitoare strict la „evrei”.
Astazi „evreii” ar parea protejati în mod special de lege si s-ar crea o discriminare a tuturor etniilor si minoritatilor religioase, inclusiv a românilor, stigmatizati prin formula jignitoare si ofensatoare „ne-evrei”. Expresia „ne-evrei” ar aduce o grava atingere a demnitatii umane tuturor cetatenilor români care nu apartin comunitatii evreiesti.
Proiectul de Lege ar reactualiza discriminarea etnica si rasiala, facând o noua distinctie între „evrei” si restul cetatenilor români, catalogati „ne-evrei”.
Aspectul de neconstitutionalitate nr. 2
Proiectul de Lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antisemitismului contine prevederi care contravin dispozitiilor art.6, alin.(2) ale Legii fundamentale a României referitoare la „principiile de egalitate si de nediscriminare în raport cu ceilalti cetateni români”.
Astfel Constitutia specifica în mod explicit, citam: „Art.6, alin.(2): Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinând minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare în raport cu ceilalti cetateni români.”.
Proiectul de Lege introduce mai multi termeni si exprimari ce genereaza „inegalitate” si „discriminare” a celorlalti cetateni români, apartinând altor etnii, în raport cu etnia denumita „evrei”. Am probat deja o parte.
În acord cu Constitutia României, este în vigoare O.G. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aprobata prin Legea 189/2013 si republicata în M. Of. Partea I, nr.166 din 7 martie 2014. Prevederile acestei legi sunt în acord cu articolele constitutionale privind nediscriminarea, egalitatea în fata legii si a autoritatilor judiciare, fara acordarea de privilegii asa cum se prezinta în art.1, alin.(2) lit.a), b) si d) pct.(v),(vi)si (vii) si în art.2, alin.(1).
„Art.1 alin.(2) Principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in exercitarea urmatoarelor drepturi: a) dreptul la un tratament egal in fata instantelor judecatoresti si a oricarui altui organ jurisdictional; b) dreptul la securitatea persoanei si la obtinerea protectiei statului impotriva violentelor sau maltratarilor din partea oricarui individ, grup sau institutie; (…) d) drepturile civile, in special: (…) (v) dreptul de proprietate; (vi) dreptul la mostenire; (vii) dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie;”.
Art. 2 alin.(1) Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.”.
Astfel, legea privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aflata în vigoare, asigura principiul egalitatii tuturor cetatenilor si protejeaza împotriva privilegiilor si discriminarii orice minoritate din România inclusiv minoritatea etnica si religioasa denumita „evrei”.
Proiectul de Lege ar încalca prevederile constitutionale, promovând public ideea sau conceptia discriminatorie de existenta a unei rase sau etnii privilegiate, superioare, numita „evrei”, care necesita o atentie speciala în fata justitiei si a autoritatilor judiciare românesti, în raport cu toate celelalte rase, etnii sau popoare de pe pamânt, denumite de legiuitor, în mod discriminatoriu si jignitor, „ne-evrei”, puse astfel într-o relatie de inferioritate.
În România, holocaustul împotriva evreilor este recunoscut prin lege, conform prevederilor art.2. lit.e) si ale art.6 alin.(1) din OG 31/2002 modificata si completata prin Legea 217/2015. Deasemeni, holocaustul este comemorat anual de autoritatile Statului român si de comunitatile evreiesti din România.
Statul român finanteaza din bani publici bugetul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, institut care se ocupa si de monitorizarea exclusiva a actiunilor antisemite de pe teritoriul României.
Recunoasterea dramelor unor evrei în perioada celui de-al Doilea Razboi mondial, nu ar necesita o lege speciala întrucât nu exista în România nici o lege speciala pentru celelalte etnii care au suferit în acea perioada. Deasemeni, nu exista nici o lege exclusivista pentru cetatenii români, inclusiv apartinând altor etnii, care au suferit în timpul comunismului. Iar comunismul a provocat milioane de victime.
Spre deosebire de anul 1938, când evreii nu aveau o tara a lor, fiind risipiti prin toata Europa, din anul 1948 s-a constiuit statul Israel care asigura prin legi proprii protejarea cetatenilor evrei sau israelieni. Minoritatea etnica a „evreilor” din România se bucura, în mod egal, fara privilegii si fara discriminari, de toate drepturile asigurate celorlalti cetateni români si de toate drepturile asigurate celorlalte etnii minoritare.
Promulgarea Proiectului de Lege ar crea un alt tip de discriminare fata de milioanele de victime care au suferit pe teritoriul României, indicate anterior.
Am demonstrat ca legile în vigoare combat, previn si condamna, în mod egal, fara privilegii si fara discriminari, toate formele de discriminare si toate formele de organizare si de manifestare de tip xenofob, rasist, fascist, legionar si antisemit, inclusiv ura si violenta pe motive etnice, rasiale sau religioase împotriva „evreilor”. Legile în vigoare ale României asigura protectia în mod egal, nediscriminatoriu si fara privilegii pentru toate etniile, rasele si minoritatile religioase.
Proiectul de Lege ar introduce ideea „inegalitatii” între cetatenii români de diverse etnii, numiti „ne-evrei”, prin acordarea unui tratament privilegiat si a unei atentii deosebite de care ar trebui sa se bucure numai etnia denumita „evrei”, ceea ce contravine prevederilor constitutionale ale art.6, alin.(2).
Aspectul de neconstitutionalitate nr. 3
Proiectul de Lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antisemitismului contine prevederi care contravin principiului constitutional al „garantarii si ocrotirii în mod egal a proprietatii private” prevazut la art.44, alin.(2) din Constitutia României.
Acest aspect de neconstitutionalitate apare în textul Proiectului de Lege prin formularea din art.2, lit.a), citam: „manifestarile verbale sau fizice, (…), îndreptate împotriva (…) proprietatilor acestora, împotriva institutiilor comunitatilor evreiesti sau lacasurilor lor de cult„.
Constitutia României prevede la art.44, alin.(2), citam: „Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care România este parte, pe baza de reciprocitate, în conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.”.
Deasemeni, art.136 din Constitutie prevede la art.136, alin. (5): „Proprietatea privata este inviolabila, în conditiile legii organice.”.
Expresia „în mod egal, indiferent de titular” cuprinde si proprietatea privata a oricarui etnic „evreu”.
În acord cu prevederile articolului Constitutiei, exista articole explicite în Codul Civil, în Codul Penal si în alte legi organice care acopera „garantarea si ocrotirea în mod egal” a tuturor proprietatilor private, a tuturor institutiilor private si a tuturor lacasurilor de cult, ale tuturor cultelor religioase recunoscute în România.
Codul Penal si legile organice sanctioneaza orice forma ilicita sau ilegala de agresiune asupra tuturor proprietatilor private: încalcare de proprietate, violare de domiciliu, distrugere, furt, violenta s.a., inclusiv a proprietatilor evreiesti.
Ar fi discriminatorie o lege speciala care sa prevada în mod expres protejarea „împotriva manifestarilor verbale sau fizice” a „proprietatilor evreiesti” si a „institutiilor comunitatilor evreiesti”.
Legea 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor mentioneaza în Anexa recunoasterea de catre statul român a cultului religios Federatia Comunitatilor Evreiesti din România – Cultul mozaic. Toate cultele religioase sunt egale în fata legii si a autoritatilor publice si se bucura de sprijinul statului român, inclusiv cel financiar si de facilitati fiscale asa cum se prevede de la art.7 la art.16 din Legea 489/2006. Codul Penal, prin art.381, sanctioneaza cu închisoarea împiedicarea exercitarii libertatii religioase a unui cult religios.
Ar fi discriminatorie o lege speciala care sa prevada în mod expres protejarea „împotriva manifestarilor verbale sau fizice” a „lacasurilor de cult evreiesti”.
Introducerea unei legi exprese privind ocrotirea privilegiata a „proprietatilor evreiesti”, a „institutiilor evreiesti” si a „lacasurilor de cult evreiesti” ar încalca tocmai principiul constitutional de „proprietate privata garantata si ocrotita în mod egal de lege”.
Concluzie preliminara
Proiectul de Lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antisemitismului contine prevederi care contravin dispozitiilor art.16, alin.(1) si (2), ale art.6, alin.(2) si ale art.44, alin.(2) din Constitutia României.
Legile în vigoare: OG 31/2002, modificata si completata prin Legea 217/2015, publicata în M.Of. nr.558/2015; O.G. 137/2000, aprobata prin Legea 189/2013 si republicata în M.Of. nr.166/2014; Legea 60/1991, republicata în M.Of. nr.186/2014; Legea 61/1991, republicata în M.Of. nr.96/2014; Legea 489/2016, republicata în M.Of. nr.201/2014; Legea 535/2004 actualizata din 1 februarie 2014, Noul Cod Civil si Noul Cod Penal; toate fiind în acord cu prevederile Constitutiei României, asigura astazi, în mod egal, fara privilegii si fara discriminari, protectia împotriva tuturor actiunilor de ura sau violente, verbale, scrise, fizice sau teroriste, de tip rasist, xenofob, fascist, legionar, sovin, antisemit, discriminatoriu, nationalist extremist, terorist, a tuturor etniilor, raselor si a tuturor minoritatilor religioase.
Toate legile invocate garanteaza, asigura si protejeaza, mod egal, fara privilegii si fara discriminari, inclusiv „evreii”, „proprietatile evreilor”, „institutiile comunitatilor evreiesti” si „lacasurile de cult ale evreilor” de pe teritoriul României.
Deasemeni, toate legile invocate previn, combat si condamna, în mod egal, fara privilegii si fara discriminari, toate formele si organizatiile care ar promova idei, conceptii sau doctrine de tip xenofob, rasist sau antisemit îndreptate împotriva „evreilor” din întreaga lume.
Totodata, prin promulgarea Proiectului de Lege, ar aparea o serie de probleme de suprareglementare legislativa, de discriminare legislativa, controverse de natura penala privind pedepsirea infractiunilor asupra proprietatii si de ambiguitate a terminologiei consacrate. Aceste probleme vor fi expuse mai jos.
Problema nr. 1 a promulgarii Proiectului de Lege
Lipsa de oportunitate legislativa si de urgentare a aparitiei unei legi speciale de combatere a antisemitismului.
În România nu s-au înregistrat actiuni antisemite semnificative care sa justifice oportunitatea si urgenta unei legi speciale. Nu se cunoaste la nivel national, si s-ar fi dat publicitatii daca ar fi existat, un inculpat într-un dosar pentru actiuni antisemite, xenofobe, rasiste, de discriminare care sa vizeze „evreii” din România, „proprietatile evreilor”, „institutiile comunitatilor evreiesti” sau „lacasurile de cult evreiesti”, pe baza legislatiei specifice în vigoare. Faptul ca într-o tara europeana s-au produs niste acte violente antisemite, fapt expus în Expunerea de motive, nu justifica alegatia ca fapte antisemite s-ar fi petrecut si în România.
Problema nr. 2 a promulgarii Proiectului de Lege
Aparitia unor controverse de natura penala
Daca un grup organizat de trei persoane, apartinând altei etnii minoritare, decât a evreilor, ar savârsi pe teritoriul României o fapta penala asupra unui „evreu” sau asupra proprietatii unui „evreu”, ar fi condamnata de legea penala în vigoare dar si de legea speciala antisemita. Exista riscul ca încadrarea la antisemitism sa aduca o pedeapsa mai mare decât penalizarea infractiunii penale savârsite.
Cum va putea determina organul de cercetare penala faptul ca orice infractiune savârsita de mai multe persoane, apartinând unei etnii minoritare, asupra unor evrei sau asupra prorietatilor unor evrei constituie fapta antisemita? Exista riscul ca persoane fara nici un fel de sentimente xenofobe, rasiste, antisemite sa fie condamnate ca persoane antisemite. Simpla pomenire în public a denumirii „evreu” va putea fi catalogata si condamnata drept antisemitism. Însasi Excelenta Voastra a primit acuze, înainte de aparitia Proiectului de Lege, pentru niste referiri în public, în fata Aerostar Bacau, la „evrei”. Au existat voci care încadrau afimatii absolut normale la „afirmatii antisemite”.
Dupa promulgarea Proiectului de Lege, oricine persoana ar risca, pentru afirmatii similare, un Dosar Penal de atisemitism si o eventuala condamnare numai pentru afirmatii publice referitoare la „evrei” sau la proprietatile „evreilor”.
Un alt exemplu concret este al cetateanului evreu E.S., având si cetatenie româna, urmarit international si inculpat în mai multe dosare penale, care a fugit în Israel sustragându-se actiunii penale din România. Simpla referire publica la „evreul” E.S. ar putea atrage un dosar penal si o condamnare pe motive de antisemitism.
Orice credincios crestin sau cleric (preot, pastor, presbiter), apartinând oricarei comunitati crestine din România, care va expune în public anumite texte ale Evangheliilor va fi condamnat ca antisemit. În România peste 98% dintre cetateni s-au declarat „crestini”. Expunerea de motive anexata Proiectului de Lege contine încalcari flagrante ale libertatii religioase pe care le vom expune într-un material separat de prezenta INITIATIVA.
Exista creat precedentul dispozitiilor ambigue ale OG 31/2002, interpretate în mod abuziv de reprezentantii Institutului National pentru Studierea Holocaustului din România.
Problema nr. 3 a promulgarii Proiectului de Lege
Prin promulgarea Proiectului de Lege speciala s-ar produce un efect discriminatoriu de separatism si de inegalitate etnica, rasiala si religioasa. Ar aparea doua legi paralele, OG 31/2002 si Proiectul de Lege, cu prevederi paralele care ar combate si sanctiona actiunile ostile asupra a doua grupuri de etnii împartite în „ne-evrei” si „evrei”.
Actiunile de „ura si violente” îndreptate împotriva „ne-evreilor” adica a celorlalte rase, etnii, popoare sau neamuri, în afara „evreilor”, ar fi încadrate la „xenofobie” si „rasism” „pe motive etnice, rasiale sau religioase” si ar fi interzise si sanctionate de prevederile OG 31/2002, modificata prin art. 7 al Proiectului de Lege.
Numai actiunile de „ura si violente” îndreptate special împotriva „evreilor” ar fi interzise si sanctionate de Proiectul de Lege.
O.G. 31/2002 ar interzice toate organizatiile „cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob” care îsi desfasoara activitatea temporar sau permanent „în scopul promovarii ideilor, conceptiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura si violenta pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase si inferioritatea altora, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenta pentru schimbarea ordinii constitutionale sau a institutiilor democratice, nationalismul extremist”.
Proiectul de Lege ar interzice discretionar numai organizatiile cu „caracter antisemit” care îsi desfasoara activitatea temporar sau permanent „în scopul promovarii ideilor, conceptiilor sau doctrinelor antisemite”. Organizatiile antisemite ar parea diferite de cele nominalizate în OG 31/2002.
OG 31/2002 ar defini la art.2, lit.b) „prin simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se întelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum si orice alte asemenea însemne, care promoveaza ideile, conceptiile sau doctrinele prevazute la lit. a);”.
Proiectul de Lege ar defini la art.2, lit.c) „prin simboluri antisemite se întelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum si orice alte asemenea însemne, care transmit idei, conceptii sau doctrine care promoveaza antisemitismul;”.
Legiuitorul ar introduce ambiguitate legislativa întrucât nu a indicat „drapelele, emblemele, insignele, sloganurile, formulele de salut precum si orice alte însemne” care sa fie atribuite, în mod specific si exclusiv, organizatiilor antisemite diferite de cele ale organizatiilor nominalizate în OG 31/2002. Opinia publica recunoaste salutul fascist si salutul legionar, însemne si uniforme fasciste si legionare dar nu sunt cunoscute saluturile antisemite, uniformele antisemite sau drapelele antisemite.
Proiectul de Lege propune modificarea O.G. 31/2002, pentru a scoate cuvântul „antisemitismul”. În acest sens legiuitorul a formulat art.7 prin care a propus modificarea art.2, lit.a) al OG 31/2002.
Ar fi fost suficienta completarea si modificarea O.G. 31/2002 de catre legiuitor, prin definirea si clarificarea tuturor termenilor privind antisemitismul. Astfel s-ar fi evitat toate aspectele de neconstitutionalitate si de ilegalitate introduse prin Proiectul de Lege.
Aspectele de neconstitutionalitate sesizate, ilegalitatile introduse prin emiterea Proiectului de Lege demonstreaza ineficienta unei legi speciale de prevenire si combatere a antisemitismului.
Problema nr. 4 a promulgarii Proiectului de Lege
Daca s-ar promulga Proiectul de Lege, ar fi necesara eliminarea expresiei ambigue din art.2, litera a) al Proiectului de Lege, citam: „manifestarilor verbale sau fizice îndreptate împotriva ne-evreilor ori a proprietatilor acestora”.
Art.7 al Proiectului de Lege ar trebui sa includa si modificarea OG 31/2002 prin introducerea expresiei „manifestarilor verbale sau fizice îndreptate împotriva ne-evreilor ori a proprietatilor acestora”, pentru a completa tot spectrul de manifestari la adresa celorlalte etnii, rase, catalogate de legiuitor „ne-evrei”.
Problema nr. 5 a promulgarii Proiectului de Lege
Promulgarea Proiectului de Lege în forma propusa de Camera Deputatilor ar induce neclaritati privind pastrarea articolelor, referitoare la holocaustul împotriva evreilor, în cadrul prevederilor OG 31/2002, modificata si completata prin Legea 217/2015, citam:
„Art.2, litera e) prin holocaust pe teritoriul României se întelege persecutia sistematica si anihilarea evreilor si a rromilor, sprijinita de autoritatile si institutiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944;”;
precum si, citam: „Art.6, alin.(1): Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Devenind o lege speciala privind antisemitismul, Proiectul de Lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antisemitismului ar trebui sa includa si „definirea holocaustului împotriva evreilor pe teritoriul României” cât si „condamnarea negarii holocaustului”, care nu si-ar mai gasi locul în cadrul OG 31/2002 care s-ar referi exclusiv numai la „ne-evrei”.
Concluzii finale
Va rugam sa analizati cu atentia cuvenita toate aspectele ridicate de prezenta INITIATIVA de SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE sau de trimitere la reexaminare în Parlamentul României a „Proiectului de Lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antisemitismului” si sa actionati potrivit prevederilor legale în vigoare.
Cu respect si consideratie,
Asociatia NEAMUL ROMÂNESC
Presedinte,
VASILICA MILITARU
