„Arsul Caprei“ la Oituz, cu torte si bâte (Galerie foto)



În fiecare an, pe 2 ianuarie,  la Oituz se desfasoara un obicei numit „Arsul Caprei“, dupa ce timp de trei zile cetele de mascati au colindat prin toate casele.

 Cinci grupuri de mascati, care au câte 40-50 de persoane, coboara vaile Oituzului, cu bâte, faclii sau alte obiecte artizanale, îmbibate în pacura. „Marginea“, „Cotunenii“, „Peste Vale“, „Calcâi“, „Fierastraul“ se întâlnesc, cum e traditia de peste o suta de ani, la strada. „Se lupta ungurii cu românii. În partea asta a comunei sunt catolicii, în astalalta, ortodocsii.

La Sarata incepe „Festivalul national de folclor si traditii populare Zestrea”

Chiar daca se înteleg bine în tot anul si unii sunt înruditi, acum parca înnebunesc. Ei îsi platesc pacatele de peste an“, a spus Ileana, o batrâna de 85 de ani.

Alti tarani vad în acest obicei un adevarat ritual, „o moarte si o nastere initiatica“. „Bat din tobe, umbla dezbracati si se bucura ca anul, cu toata încarcatura si supararea, s-a încheiat si ca a început altul“, a spus Ioan Toma, un alt batrân cunoscator al traditiilor.

„Iarna si sarbatorile satului“, la Margineni

La „Jitarie“ e locul de întâlnire

Atmosfera în comuna devine tensionata. Satenii se aduna la strada si asteapta colindatorii, care trebuie sa ajunga la intersectia „Jitarie“, la ora 18.30.. Jandarmii cunosc harta localitatii si încearca sa blocheze întâlnirea cetelor. „Pot fi periculosi si imprevizibili. Tocmai de aceea, de pe 31 decembrie pâna în prezent, peste 300 de jandarmi au asigurat ordinea publica, alaturi de politie si pompieri“, a spus mr. Marius Taranu, purtator de cuvânt al Gruparii Mobile de Jandarmi.

La „Jitarie“, pe DN11, e locul de întâlnire. Mascati sau la bustul gol, învârt amenintator facliile. Jandarmii reusesc cu greu sa-i încoloneze, pentru a nu bloca traficul rutier. „Asta-i ceata Cotunenilor, e cea mai mare“, spune un alt satean. Nu departe, la câteva sute de metri este ceata „Peste vale“, a catolicilor. Fortele de ordine fac un cordon, pentru ca mascatii sa nu se întâlneasca. Ca din senin, apar zeci de jandarmi cu scut si casca. Dupa un scurt conflict, ceata Cotunenilor îsi continua dansul. Ritmat, în cerc, cu incantatii, unii cu înjuraturi, semn al aburilor alcoolului. „S-a mai stricat si traditia, nu mai stiu cântecele, acum înjura si beau peste masura“, spune altcineva.Întreaga manifestare a fost autorizata de Primaria Oituz. A fost semnat si un protocol între liderii cetelor, jandarmi si autoritatile locale. Mai mult, liderii cetelor de mascati au platit si „taxa de compozitor“ la Posta.

Colinde la Scoala Mihail Sadoveanu

Iesirea din haos si vechiul an se face prin arderea mastilor

 Entologii si cunoscatorii obiceiului recunosc particularitatile „Arsului Caprei“, dar vad si unele similitudini cu obiceiul „Dezbracatului Plugului“ de la Cabesti, comuna Podul Turcului sau Ruginoasa, judetul Iasi. „Mastile, care au slujit un an de zile, sunt arse, deoarece nu mai corespund noului an. Si timpul e învechit. Arsul caprei, obicei pe care nu l-am mai întâlnit în aceasta forma, semnifica intrarea în noua lume, în noul an“, a spus etnologul dr. Dorinel Ichim.

La Cabesti, Podul Turcului, toate personajele (arnautul, turcul, mosneagul, tiganii, lautarii s.a.) participa la „dezbracatul plugului“ si la arderea cosumelor. „Nu e bine daca se întâlnesc plugurile, pot iesi altercatii“, a mai spus dr. Ichim. Obiceiul „Arsului Caprei“ este explicat si de profesorul Gheorghe Oprea din Oituz. „Din ce am aflat de la batrâni, acest obicei este adus din Transilvania, de peste o suta de ani. Colindatorii au capre, ursi, flacai cu mireasa, „frumosi“ si „urâti“, adica mascati. Arsul caprei nu are conotatii etnice. În comuna sunt ortodocsi si catolici, dar nu pe acest principiu se fac cetele. Doar ca în unele sate, predomina o unii sau altii“, a spus Oprea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *