Publicata pentru prima data în prestigiosul „Jurnal ARA 2004” si prezentata ca omagiu lui Stefan Cel Mare, la cel de al XXX-lea Congres al Academiei Româno-Americane, care a avut loc la Chisinau, în perioada 5-10 iulie 2005”, cartea lui 
George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Stefan cel mare si Sfânt” ni se dezvaluie ca o invitatie la a lua contact, dintr-o perspectiva inedita, cu arhitectura Moldovei din perioada marelui voievod. Volumul se constiuie ca un veritabil model de promovare si valorizare a unor bijuterii arhitectonice apartinând patrimoniului national, venind în consecinta, ca un act de patriotism din partea autorului.
George Roca, un scriitor dedicat muncii sale
George Roca locuieste în Sydney, Australia si este redactor sef la revista Romanian Vip din Dallas – Texas. Membru al Academiei Româno-Americane, Membru al Academiei de Stiinte, Literatura si Arte (ASLA Oradea), (fost) redactor al revistei AGERO din Stuttgart – Germania, acesta a copilarit în Oradea, un oras frumos, situat în vestul tarii, unde cultura se îmbina cu traditia, acolo unde, dupa spusele sale, „întâlnesti pe strada români, maghiari, evrei, cehi, slovaci, austrieci, polonezi, si chiar si zarzavagii bulgari, traind cu totii în perfecta armonie si respect”. De formatie filolog si om de teatru, George Roca pleaca definitiv din tara, în 1980. Pe 26 septembrie 2009, scriitorul a avut lansarea volumului de poeme „Evadarea din spatiul virtual”, la Espacio Niram, din Madrid. Articolele sale de atitudine, presarate în multe din revistele de limba româna din lume (online si „pe hârtie”), vadesc un interes febril pentru toate durerile românilor – nu doar din România, ci de pretutindeni. În luna mai a acestui an si-a lansat la Bucuresti o noua carte de proza purtând titlul „De vorba cu stelele” – interviuri.
Alaturi de românii de acasa
Volumul de fata a fost scris cu ocazia aniversarii, în 2004, a 500 de ani de la nasterea marelui domnitor. Vorbind despre acest eveniment, autorul însusi se destainuie: „Departe de tara, aflat la antipozi, la peste 20.000 de kilometri de locurile unde se desfasurau serbarile, slujbele si revocarile dedicate marelui Stefan, am simtit nevoia sa fiu alaturi de cei de-acasa si sa-mi aduc aportul la cinstirea acestui erou national.”
Suntem chemati deci, sa facem o calatorie în lumea frumosului, pentru a descoperi realizarile arhitectonice din vremea „celui mai eminent conducator al Moldovei.” Aflam cu aceasta ocazie, ca Stefan cel Mare, „pe lânga maretele sale fapte razboinice care au dus la consolidarea statului pe care îl conducea, a încurajat dezvoltarea culturii, a artelor, a arhitecturii, devenind ctitor a peste 44 de lacasuri de cult, fiind întrecut doar de Neagoe Basarab (46), dupa cum ne informeaza cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetati, fortificatii de aparare, case domnesti si a facut importante donatii unor lacase de cult din afara perimetrului national. A contribuit la emanciparea conditiilor de trai ale supusilor sai, câstigând respectul si iubirea acestora.”
O schimbare în arhitectura traditionala
Cartea lui George Roca prezinta realizarile arhitecturale ale civilizatiei stefaniene într-un stil simplu, concis, direct, accesibil unui public de fundal, folosind fotografii si furnizând informatii despre cultura vremii. Trebuie remarcat ca „în perioada de timp a epocii analizate în aceasta lucrare se disting trei segmente ctitoricesti bineconturate. Acestea sunt: constructii de aparare (cetati, turnuri de veghe, etc.), constructii religioase (biserici, mânastiri), constructii rezidentiale (case domnesti, conace, etc.)”
Autorul arata ca în timpul acestui voievod „dezvoltarea arhitecturii a luat un avânt extraordinar, datorita faptului ca se cerea o schimbare în arhitectura traditionala care nu mai satisfacea cerintele epocii.” În acest spirit, scriitorul întelege si comenteaza pertinent inovatiile ivite, explicându-le în asa fel încât sa poata fi pe întelesul cititorului fara pregatire în domeniul arhitecturii. Iata deci, ca daca pâna la Stefan cel Mare, se utilizau lemnul si piatra pentru a construi, din acest moment apar „tehnici si materiale noi, cu o durabilitate mai mare în timp si cu o ornamentatie mai placuta ochiului.”
„Un moment de rascruce în consolidarea fenomenului arhitectural românesc”
Tinând cont de legile esteticii, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Stefan cel mare si Sfânt”, prezinta nu doar sensibilitatilor de exceptie, ci fiecaruia dintre noi, în mod obiectiv si intim totodata, o epoca în care oameni potriviti au stiut sa dea viata unui „stil specific local, integrat cu subtilitate în arhitectura acelei epocii de medievalitate târzie”.
Punctul forte al cartii lui George Roca consta în râvna scriitorului de a aduce înaintea ochilor cititorului o frântura anume din Moldova de odinioara, marcata de cei 47 de ani de domnie ai lui Stefan cel Mare. Dispunem astfel, de o imagine clara si esentializata, dar si obiectiva a vietii culturale din acele timpuri. Încercând sa reconstituie si sa defineasca stilul arhitectural al vremii – stilul moldovenesc – George Roca are viziunea unei definitii de exceptie, a unei definitii emblema a stilului arhitectonic prezentat în carte: „Analizând dezvoltarea arhitecturii în epoca stefaniana, ne dam seama ca în aceasta perioada au fost folosite, pe lânga forme stilistice autohtone, si idei novatoare importate din arhitectura baltica, ruseasca, bizantina si occidentala. Acesti factori, având în compozitie traditie, influente si inovatie, au dus la crearea unui stil propriu moldovenesc, fapt care a reprezentat un moment de rascruce în consolidarea fenomenului arhitectural românesc.”
Un omagiu adus marelui voievod
Cartea lui George Roca este patrunsa de spiritul traditional, devenind o pledoarie revelatoare pentru frumosul din arhitectura Moldovei din sec. XV. Autorul explica rolul si importanta „arhitecturii stefaniene” în evolutia arhitecturii românesti, recurgând la argumente si informatii specifice. Volumul se caracterizeaza printr-un stil sobru, simplu, reprezentativ, printr-o expresie îngrijita si variata. Arta si rafinamentul lui George Roca rezulta din stradania de a pastra si a reda cu exactitate semnele esentiale specifice arhitecturii stefaniene, cu atât mai mult cu cât recunoaste ca se condisera „un novice în domeniul arhitecturii”. Autorul afirma: „As îndrazni sa numesc arhitectura moldoveneasca din perioada de domnie a lui Stefan cel Mare arhitectura stefaniana, în loc de «arhitectura epocii stefaniene». As face acest lucru nu numai pentru a aduce un omagiu marelui voievod, ci si pentru a sublinia importanta acestuia în istoria arhitecturii românesti.”
„Una dintre cele mai stralucite perioade de glorie din istoria tarii noastre”
Trebuie remarcate consecventa, pasiunea si finetea cu care autorul aprofundeaza si defineste elementele distinctive ale stilului stefanian în arhitectura, din perspectiva valorilor civilizatiei materiale si spirituale, ale artei românesti. Scriitorul intuieste cu multa finete secretul durabilitatii acestei creatii. Astfel, „cu sprijinul si cheltuiala faimosului domnitor s-au materializat forme artistice majore, precum pictura, sculptura monumentala si bineînteles arhitectura, care împreuna cu consolidarea relatiilor diplomatice cu alte state si cu succesul în razboaiele duse pentru pastrarea independetei nationale, i-au creat acestuia o aureola de sfânt, o buna faima, recunoscuta însasi dusmanilor sai, carora le-a câstigat nu numai teama, ci si respectul si admiratia, înscriind astfel, una dintre cele mai stralucite perioade de glorie din istoria tarii noastre.”
EPOCA STEFANIANA
Editura Carpathia Press
Bucuresti, 2006
ISBN: 973-7609-12-3
