Cunoscutul pilot si expert militar Valentin Vasilescu (fost comandant adjunct al Aeroportului Otopeni, fost deputat PRM, cadru MapN, pilot de avioane supersonice militare), autorul articolului „Cursa MH-17, doborâta de un avion de vînatoare ucrainian ?“, vine cu argumente care demonteaza in mare masura varianta doborarii avionului malaezian de o racheta aer sol. Mai mult, articolul lui Valentin Vasilescu si ideile, aparute prima oara pe site-ul „Vocea Rusiei“, au fost preluate de mai multe surse din
sursa foto: pravda.ru
presa internationala (Pravda din Rusia, o agentie de presa din Vietnam dar si bloguri si ziare in limba olandeza, italiana sau franceza). Deschiderea cutiei negre, declaratiile martorilor oculari dar si ale elemente, de la fata locului, care vor fi supuse expertizelor vor oferi un raspuns final fata de drama celor aproape 300 de pasageri, ucisi deasupra Ucrainei. (MM)
Valentin Vasilescu: „Cursa MH-17, doborâta de un avion de vînatoare ucrainian?“
Am explicat pe larg în cîteva materialele anterioare ca presupusa racheta sol-aer Buk-1M, invocata de americani si ucraineni, nu avea cum sa fie lansata si prin urmare nu putea sa doboare cursa MH-17.
Pe motiv ca nu a fost depistata nici emisia unui fascicol electromagnetic de dirijare cu amprenta inconfundabila a complexului Buk-1M si nici a unei trene de condens abundenta, de culoare alba, cu lungimea de 10-35 km pornind de la sol, care apare si persita cîteva minute de la lansarea unei rachete.
http://reseauinternational.net/quy-t-il-vrai-les-declarations-du-president-piotr-porochenko/
Nici Gordon Duff, un celebru infanterist marin american, veteran al razboiului din Vietnam si editorul Veterans Today n-a considerat credibila doborîrea cursei MH-17 cu o racheta sol-aer, fiind de parere ca aparatul malaezian ori a fost tinta unei bombe la bord, ori asupra sa s-a tras cu tunul de pe un avion ucrainian. Ajungînd primul la fata locului, canadianul Michael Bociurkiw, membru al delegatiei OSCE a analizat ramasitele cabinei de pilotaj a avionului B-777 prabusit, concluzionînd ca a fost lovit de proiectile de artilerie, de calibru mic cu o mare cadenta de tragere. Cei care au pus la cale o asemenea crima fiind aceiasi care lansat cu premeditare si pista falsa cu racheta sol-aer.
Conceptia atentatului a fost opera unei minti diabolice, întrucît doborîrea cursei MH-17 cu tunul de bord, a creat toate premisele pentru a induce impresia ca în cabina de pilotaj ar fi explodat o bomba de mici dimensiuni. Un reportaj din 23 iulie 2014, al corespondentului BBC Olga Ivsina, a fost cenzurat de conducerea postului BBC. În reportaj, martorii oculari din zona Donetk, atestau prezenta unui alt avion, de aceasta data unul de lupta ucrainian, lînga cursa MH-17, în momentul doborîrii ei. Totodata reportajul lui Olga Ivsina demonta si versiunea fabricata de SBU ucrainian, cu racheta sol-aer.
Cenzura impusa presei occidentale nu ne poate împiedica sa descoperim ca învelisul fuselajului din dreptul postului de pilotaj al comandantului aeronavei e ciuruit de schije, avînd marginile îndoite spre exterior, fapt ce indica mici explozii care ar fi avut loc în interiorul cabinei de pilotaj. Dar si de urme perfect rotunde de proiectile care au intrat din partea opusa trecînd prin cabina de pilotaj fara sa explodeze. Ori racheta Buk-1 M nu elibereaza bile cînd focosul explodeaza.
https://pbs.twimg.com/media/BtL-VxSCIAIpt6o.png
Schijele din panoul de fuselaj din dreptul cabinei de pilotaj a cursei MH-17, sunt produse de proiectilul de tip exploziv-incendiar care vizeaza producerea de schije si eliberarea unei mici încarcaturi incendiare în interiorul cabinei. Ori rama parbrizului cabinei are mici portiuni, în care aliajul de aluminiu s-a topit, ca urmare a incendierii lor.
http://cdn-new-europe1.ladmedia.fr/var/newsletters/ParisMatch/alfred/P5_038.jpg
În banda de cartuse ale tunului de bord de pe avioanele de vînatoare, armurierul insereaza si cîteva proiectile din aliaj de tungsten ( cu capacitate mare de penetrare ), similare celor americane cu miez de uraniu saracit. Care nu explodeaza ci perforeaza învelisul avionului, strabate cabina de pilotaj si iese pe cealalta parte.
http://www.newantarctica.com/wp-content/uploads/2014/07/MH17.jpg
Ca doborîrea a fost mâna unui experimentat pilot de vînatoare, care a tintit doar cabina de pilotaj, o demonstreaza faptul ca sectiunea fuselajului anterior din spatele cabinei de pilotaj a ramas neatinsa de schije si gauri de proiectile.
http://content.foto.my.mail.ru/mail/leonrojo/_myphoto/h-67.jpg
Atunci cînd avionul Boeing 777-Malaysia Airlines, înmatriculat 9M-MRD a disparut din fluxul centrul de control al traficului aerian ACC- Dnepropetrovsk, acesta se afla la altitudinea de 10.300 m. Disparitia fiind determinata de încetarea emisiei transponderului cursei MH-17 si iesirea din functiune a statiei radio a acestuia, ambele alimentate cu curent electric si montate în cabina de pilotaj.
Simultan cu aceste doua evenimente a avut loc si intrarea avionului în picaj, la un unghi apropiat de 90 de grade. Cel mai probabil ca urmare a incapacitarii echipajului, din punct de vedere fizic, de a mai controla avionul si a distrugerii elementelor de transmisie a comenzilor de la mansa si palonierele ale pilotilor. Pe niciun canal media nu s-a spus un lucru elementar legat de avionul Boeing 777 : comenzile de zbor ale pilotilor se transmit din cabina prin circuite electrice, fiind de tip fly-by-wire. Motiv pentru care un scurtcircuit la instalatia electrica din cabina le scoate din functiune odata cu transponderul si statia radio.
În conferinta de presa a Ministerului Apararii Federatiei Ruse din 21 iulie 2014, seful Statului Major General si seful Aviatiei Militare, generalii locotenenti Andrey Kartopolov si Igor Makushev au demontat toate minciunile scornite de înaltii oficiali SUA si NATO si care au fost apoi amplificate de media occidentala. Rusii care stiu cu siguranta cine a doborît cursa MH-17, au adus în schimb, o proba capitala care daca ar fi fost luata în seama, ar fi pus pe masa anchetatorilor aeronautici internationali, imediat, cea mai probabila cauza a catastrofei aeriene a avionului Malaysia Airlines. Asadar oficialii rusi au probat existenta unui avion de lupta ucrainean care ar fi interceptat Malaysia Airlines, cu trei minute înainte de prabusire, apreciind distanta lui fata de Malaysia Airlines la la 3-5 km.
http://db2.stb.s-msn.com/i/99/1AF386F96D971687D565E2AAB634F.png
Trebuie facuta precizarea ca controlorii de trafic civili din centrul ACC- Dnepropetrovsk sunt supervizati permanent de o grupa formata din militari. În Doc. 4444 ( Regulile Aerului-Proceduri pentru Serviciile de Navigatie Aeriana ), emis de Organizatia Aviatiei Civile Internationale, la art. 7.4.4 este precizata distanta pîna la care este admisa succesiunea a doua avioane functie de turbulenta de siaj. Boeing 777 ( masa maxima la decolare 299.370 kg ) face parte din categoria avioanelor de tonaj mare ( H – heavy ) care începe de la 136.000 t. Între o aeronava din categoria H si una de 10-20 t, cît are un avion de vînatoare, Doc. 4444 îl obliga pe controlorul de trafic sa creeze un interval de MINIM de 9,3 km. Ce cauta avionul de vînatoare ucrainian introdus în mod deliberat de controlorii de trafic ucrainieni la 3 km de cursa MH-17 si de ce OACI si Eurocontrol au musamalizat aceasta încalcare grosolana a regulilor de trafic ?
Atunci cînd a fost doborît, Boeingul 777 se afla la 30 km de Tamak, în plin proces de transfer al dirijarii, din regiunea de control Dnepropetrovsk (care asigura dirijarea în spatiului aerian din estul Ucrainei ) catre regiunea de control Rostov-pe-Don (de unde începe spatiul aerian rusesc). Acelasi Doc. 4444, la capitolul 7.5 ( Transfer radar control ) obliga organul de trafic civil si militar ucrainian sa respecte distanta minima ce permite separatia pe radar, între MH-17 si avionul de vînatoare ucrainian, pe timpul asigurarii transferului aeronavei malaeziene catre rusi. Norma de separatie în cazul unui avion din categoria H, urmat de unul de vînatoare este MINIM de 11,1 km ( fig.VI-1A si VI-1B). Asadar ucrainienii au doborît avionul malaezian fix în momentul cînd dirijarea lui era preluata de rusi si vina cadea numai pe acestia. Ca o prima concluzie, prin probele prezentate în conferinta lor de presa, generalii rusi au demonstrat fara echivoc complicitatea organelor civile si militare ucrainiene la doborîrea cursei MH-17 de catre avionul de vînatoare ucrainian.
Generalii rusi au lasat cu buna stiinta loc de discutii, asupra preciziei estimarii ultimei distante dintre avionul de vînatoare ucrainian si aeronava civila malaeziana ( 3-5 km ), înainte ca transponderul cursei MH-17 sa-si înceteze activitatea. Nu si cu privire la faptul ca avionul de vînatoare a fost dirijat cu premeditare de catre controlorii ucrainieni pentru interceptarea si doborîrea cursei MH-17. Asa cum am aratat, Doc. 4444, la capitolul 7.5 ( Transfer radar control ) se precizeaza ca datorita limitarii tehnice, distanta minima la care se face separatia pe radar, între un avion din categoria H, precum Boeing 777, urmat de unul de vînatoare este de 11,1 km.
Daca minima tehnica de separatie pentru radarele aviatiei civile, o constituia un interval între cele doua avioane de 11 km, putem presupune ca radarele armatei ruse sunt mai performante, avînd o minima similara celor americane, de 4 km. Cînd distanta între cele doua aeronave este mai mica de 4 km, pe ecranul radar spoturile lor se contopesc. Ori rusii afirma ca potrivit vitezei de apropiere, avionul de vînatoare ucrainian a trecut dincolo de pragul celor 4 km, continuînd sa se apropie de cursa MH-17 pentru a intra în ZAP ( Zona Atacurilor Posibile ) pentru armamentul artileristic de bord. Pîna la ce distanta s-a apropiat oare avionul de vînatoare ucrainian de cursa MH-17 ?
Înainte de a putea tinti si deschide focul asupra cabinei de pilotaj, adica a unei sectiuni cu lungimea de 6 m, întreg avionul B-777, cu lungimea de 64,8 m, trebuia sa-i intre integral în colimatorul de ochire pilotului de vînatoare. Aparatul de ochire efectuînd automat calculele balistice si indicînd locul unde trebuiea sa suprapuna pilotul, axul armamentului pentru ca proiectilele sa nimereasca în partea anterioara a fuselajului cursei MH-17. Cum racursul optim pentru lovirea cabinei pilotilor era unul aproape perpendicular pe directia de zbor a cursei MH-17, pilotul avionului de vînatoare avea îndeplinite conditiile si putea suprapune axul armamentului pe punctul de tragere, cel mai devreme de la distanta de 900 m de avionul B-777. În conditiile în care viteza de apropiere de tina era de 280-300 m/s si repetarea atacului era imposibila, pilotul vînator avea la dispozitie 3-4 secunde pentru toate aceste manevre. Întrucît la distanta de 150 el trebuia sa fi fost degajat din atac. Ceea ce presupune un automatism rezultat ca urmare a zeci de ore de antrenament la simulator si în zbor, în conditii apropiate celei în care a fost doborîta cursa MH-17.
Ministerului Apararii Federatiei Ruse stia ca avionul malaezian nu a fost doborît cu o racheta Buk-1M si cu toate acestea în conferinta lor de presa din 21 iulie 2014, seful Statului Major General si seful Aviatiei Militare, au probat cu imagini din satelit ca doborîrea cursei MH-17, s-a petrecut atunci cînd aceasta evolua în raza de actiune a 4 baterii ucrainiene Buk-1M. Ce au dorit sa transmita prin aceasta generalii rusi ?
http://pics.mcclatchyinteractive.com/wire_photos/viwclg/picture777540/alternates/FREE_960/766Russia%20Ukriane%20Plane.JPEG
Existenta unui razboi civil la granita Rusiei, în care armata ucrainiana utilizeaza avioane de lupta, poate genera situatii în care acestea ar intra involuntar sau premeditat în spatiul aerian rusesc. Atacînd orasele rusesti de la granita, sub pretextul ca urmareau pe membrii fortelor de autoaparare. Aceasta posibilitate a obligat armata rusa sa ia masurile pe care orice alt stat le-ar fi luat. Doar în conditiile, în care radarele de descoperire ale armatei ruse indicau decolarea unor formatii de avioane de lupta ucrainiene care se apropiau de granita cu Rusia, armata rusa instituia anumite zone de serviciu în aer. Zonele de serviciu în aer sunt situate la 50-75 km de granita cu Ucraina si în ele patruleaza cîte 2 avioane de vînatoare de tip Su-27M sau Su-30, înarmate pentru lupta aeriana. Teoretic vorbind, daca rusii ar fi avut informatii precise despre intentia de doborîre a cursei MH-17, cu toate riscurile inerente, aceste avioane rusesti ar fi fost imediat dirijate si angajate în lupta aeriana cu avionul de vînatoare ucrainian, cu scopul apararii avionului malaezian. Numai ca armata ucrainiana care a premeditat doborîrea cursei MH-17, a luat din timp masurile de asigurare de lupta pentru zadarnicirea oricarei actiuni de protejare a avionului civil, plasînd din timp 4 baterii Buk-1M. Bateriile Buk-1M fiind capabile sa doboare avioanele rusesti trimise sa apere cursa MH-17, înainte ca ele sa poata angaja lupta cu avionul de vînatoare ucrainian.
O enigma este aceea ca nu stiu pe ce s-au bazat generalii rusi, cînd au sugerat ca avionul care a interceptat cursa MH-17, ar fi fost, probabil un Su-25 ( anvergura 14,4 m, lungime 15,5 m ). Atîta timp cît pe radar, lor le-a aparut doar un spot luminos, a carui dimensiune era determinata de suprafata de reflexie radar echivalenta a aeronavei militare. Iar avionul de vînatoare MiG-29 ( anvergura 11,4 m, lungime 17,3 m ) are o suprafata de reflexie identica cu cea a unui Su-25 de vînatoare-bombardament. În aviatia de vînatoare a Ucrainei exista doar doua tipuri de avioane capabile sa intercepteze un Boeing 777 : Su-27 si MiG-29. Din regimentul de 42 de avioane Su-27 existent în anul 2000, mai functioneaza o singura escadrila cu 12 aparate subordonata Brigazii 831 Aviatie de la Mirgorod ( 300 km nord-est de Donetk ). Din aceasta escadrila doar 3-4 Su-27 mai sunt apte de zbor, pilotii lor nefiind antrenati pentru actiuni de lupta. Din motivele de mai sus, niciun avion Su-27 ucrainian nu era capabil sa doboare cursa MH-17. Însa Ucraina mai dispune si de 30-40 de MiG-29, la baza aeriana Vasilkiv de lînga Kiev si la cea de la Ivano-Frankivska din vestul Ucrainei.
http://reseauinternational.net/wp-content/uploads/2014/08/3b6b2cba-4217-40f6-ae40-7c0d9ff55037.jpg
Avionul de vînatoare MiG-29 este propulsat de doua motoare RD-93, fiecare cu tractiunea de 8.700 kgf. În varianta de lupta standard pentru interceptare, MiG-29 cîntareste sub 15.300 kg, ceea ce înseamna ca raportul tractiune/greutate este supraunitar ( 1,1 ), ceea ce îi permite avionului sa urce pe verticala. Plafonul practic al MiG-29 este de 18.013 m, asadar altitudinea de 10.300 m la care zbura cursa MH-17 era usor de atins de acesta. În stratosfera viteza maxima a MiG-29 este Mach 2.25 (2.400 km/h ), ceea ce presupune ca la altitudinea de peste 10.000 m, MiG-29 dispune de un ecart de viteza considerabil în raport cu B-777. Iar viteza ascensionala, în gama de înaltimi 0–6.000 m, este de 109 m/s, permitînd avionului MiG-29 sa ajunga la 6.000 m, la cel mult 2-3 minute de la desprinderea de pista de decolare. Întreaga manevra de apropiere în panta de urcare accentuata, ochire si tragere cu tunul de bord asupra cursei MH-17, urmata de degajarea din atac, nu putea dura mai mult de 7 minute.
MiG-29, aflat în înzestrarea armatei ucrainiene este înarmat cu tunul GS-301 cal. 30 mm, cu o cadenta de 1.500 de proiectile/min, fiind alimentat cu o banda de 150 de proiectile explozive, exploziv-incendiare si din aliaj de tungsten . Cea mai scurta rafala, de aproape o secunda, a tunului GS-301 de pe MiG-29, trimite în avionul tinta circa 40-50 de proiectile de diferite tipuri. Tunul este montat la încastrarea aripii stîngi cu fuselajul.
http://www.cybermodeler.com/aircraft/mig-29/images/df-st-90-07187.jpg
Pilotii militari ucrainieni, ca si cei români, zboara în medie sub 40 de ore/an si nu au aptitudinile necesare pentru lupta aeriana apropiata ( dogfight ), care sa le permita doborîrea cursei MH-17, la maniera descrisa mai sus. Pilotii militari americani si cei canadieni, dislocati la baza aeriana Cîmpia Turzii din România, au aceste deprinderi dar nu sunt familiarizati cu spatiul aerian ucrainian si nici cu avionul MiG-29. Pilotii militari polonezi sunt cei mai antrenati din sud-estul Europei în astfel de misiuni, zburînd de 4-5 ori mai mult ( 180-200 de ore/an ) decît cei ucrainieni si români, rivalizînd ca nivel de pregatire cu cu cei americani si canadieni. Ei fiind familiarizati si cu spatiul aerian ucrainian, participînd la toate aplicatiile organizate în ultimii 4-5 ani de Fortele Aeriene Ucrainiene. Fortele Aeriene ale Poloniei sunt înzestrate si cu 31 de MiG-29 din care 16 au fost modernizate de specialistii IAI (Israel Aerospace Industries). Modernizarea a inclus echiparea MiG-29 poloneze cu avionica noua ( afisaj multifunctional MFCD cu display-uri; statie radio UHF/VHF RT-8200 Rockwell Collins; platforma laser de navigatie INS si GPS; microcalculator de misiune si tragere MDP, cu harta digitala încorporata; sistem digital de înregistrare si control video si audio cu camera CTV, etc ). Pilotii de testare ale MiG-29 poloneze modernizate care le fac trecerea pe aceste avioane pilotilor polonezi, provin din rîndurile instructorilor de zbor ai armatei israeliene.
Ukraina unelteazä fals si barbar, dreptatea trebuie sä invingä. D
e ce este acum totul inpotriva adevärului si Rusiei?
Halal armata din Ucraina, care doboara cu MIG 29,un avion de pasageri inofensiv!