Palatul si parcul Ghika din Comanesti (Foto)



Palatul Ghika din Comanesti, cladire reprezentativa si de patrimoniu a orasului Comanesti, se întoarce în familie, la urmasii lui Dimitrie Ghika. Paltin Sturza, nepotul marelui boier si om politic, a câstigat procesul purtat în ultimii ani cu Primaria Comanesti. Curtea de Apel Bacau a decis ca Paltin are calitatea de mostenitor si de aceea i se cuvin, de drept, atât Palatul Ghika, cât si parcul ce-l înconjoara. Deocamdata, noul proprietar înca nu a decis ce va face cu imobilul, daca îi va schimba destinatia actuala de muzeu de etnografie si de arta. Paltin Sturza a precizat faptul ca înca nu a decis, inca, soarta Palatuui si implicit, a Muzeului de Etnografie si Arta din Comanesti. Dar, a lasat de înteles ca este dispus la o colaborare cu autoritatile locale, spre binele tuturor.

Dimitrie Ghika  Comanesteanul s-a nascut pe 31 decembrie 1839 si a murit la Comanesti în 1923 fiind înmormântat alaturi de tatal sau, sotia sa, fratele sau Eugen si fiul sau Nicolae, în cavoul familiei din cimitirul Bisericii Sfântul Spiridon, Comanesti. Fiul lui Dimitrie Ghika, Nicolae Ghika, a fost Guvernatorul Bancii Nationale a României. S-a sinucis în 1921, când a realizat situatia catastrofala a bancii centrale.

Dimitrie Ghika Comanesteanul a fost doctor în drept al Universitatii din Berlin, prefect de Bacau, deputat în Parlamentul României si magistrat. A fost conducatorul expeditiei din Somalia (Africa) în anul 1895 împreuna cu fiul sau Nicolae de unde a adus nenumarate trofee de zoologie pe care le-a donat muzeului Grigore Antipa din Bucuresti, trofee din lumea botanicii care au ramas în stiinta cu numele sau, al orasului si al tarii. În anul 1900 a încheiat o conventie cu Joseph Rotter, care a început exploatarea carbunilor din subsolul mosiei sale de la Comanesti.

Actualul oras Comanesti s-a dezvoltat sub familia Ghika. Palatul, care îi poarta numele marelui om politic Dimitrie Ghika a fost realizat în 1890. În acele vremuri, Comanestiul era unul din satele aflate pe mosia lui Dimitrie Ghika, proprietate care se întindea pâna la Palanca. Arhitectura ecletica dar speciala a Palatului Ghica a fost gândita de renumitul arhitect Albert Galleron, care a realizat si proiectul Ateneului Român. Mai mult, acelasi specialist împreuna cu Casion Bernard a realizat o alta cladire reprezentativa: Palatul Bancii Nationale a României din Bucuresti.

Palatul Ghika a fost resedinta de vara a familiei boieresti. In aceeasi perioada a fost realizata si gara din oras, care este o reproducere a garii din Lausanne. Invitatii familiei boieresti care ajungeau în localitate aveau doar de trecut drumul pentru a intra pe mosia familiei Ghika.

Palatul Ghika cuprinde 22 de încaperi mari, pe doua nivele. La constructia si proiectul Palatului s-a apelat la arhitectura ecletica, care domina spiritul Europei la sfârsitul secolului al 19-lea. Marele istoric român Nicolae Iorga, în 1918, în timp ce calatorea pe Valea Trotusului a lasat urmatoarea descriere: Comanesti, mosie a familiei Ghica“, iar despre palat, „castelul, o cladire noua, în mijlocul unei gradini foarte frumoase, se gaseste în fata garii smaltuite si încununate cu turnuri, care se pot admira mai mult decât locui sau întrebuinta“.

Ortensia Racovita prezinta în 1895, în „Dictionarul geografic al judetului Bacau” faptul ca parcul avea o întindere de „40 falci” si „era unul din cele mai mari si frumoase gradini din tara”. Continea „doua orangerii si o florarie, pline cu plante exotice din cele mai rare” si se mai aflau aici „cascade, havusuri, un lac mare si mai multe canaluripe care se umbla cu barca, insule cu pavilioane si chioschiuri… „.

Alexandru Vlahuta, în România Pitoreasca“ face o descriere superba a locurilor: Comanesti, sat mare, asezat între munti, pe tapsane deschise, usor înclinate spre apa Trotusului“, iar despre castel, cunoscutul scriitor remarca: Tacut priveste de pe podisul din stânga maretul castel, care-si întinde în final, spre codri, parcu-i întunecos, cu drumuri tainuite cu barci pe lacuri, cu punti peste cascade si boschete de portocali“

 

Muzeul are si câteva colectii reprezentative, care pot fi vazute tot timpul anului. Zestrea Muzeului de Etnografie de la Palatul Ghica din Comanesti a fost adunata în perioada 1984-1987, sub îndrumarea etnografului Dorinel Ichim si a muzeografei Steliana Rosu, care a iesit acum câtiva ani la pensie. Tot de atunci, muzeul din Comanesti nu mai are muzeograf sau personal autorizat sa povesteasca vizitatorilor despre patrimoniul colosal ce-i înconjoara.

Cei care calca pragul Palatului Ghika pot vedea în încaperile destinate muzeului etnografic pluguri dar si ustensile folosite la stâna precum sistarele si linguroaiele. Culese din zona Vaii Muntelui sunt si instrumentele folosite în alte ocupatii, precum vânatoarea sau pescuitul. De-asemeni pot fri gasite, în stare foarte buna si instrumente de fierarie sau dogarie.

În încaperile de la parter, în stânga, se gasesc un baltag, o capcana, oale de lut, tesla sau foale. Din casele oamenilor au fost aduse si tesaturi, în motive geometrice. Vizitatorul are ocazia sa vada costumele populare moldovenesti, mai vechi de un secol, stergare, laicere, ie ornamentala dar si piese din îmbracamintea obisnuita: bundita,opinci, itari, suman si catrinta.

Un salon aparte este camera de curat sau camera bunicii. Este dotata cu un mobilier traditional, original de la sfârsitul secolul al 19-lea, ce contine pat, masa, scaune, cuier, covoare moldovenesti si o lada de zestre.

Palatul Ghica aresi o expozitie de pictura moderna si contemporana. Aici sunt etalate lucrari ale unor artisti plastici renumiti în toata tara. În încaperile care adapostesc expozitia permanenta de arta pot fi regasite picturi de Ilie Boca, Sabin Balasa, Gheorghe Velea, Aurel Stanciu s.a

 

Situatia Palatului Ghica si a Parcului din Comanesti nu este înca clarificata. Comanestenii îsi doresc sa aiba acces si pe viitor la parc, unul din principalele locuri de plimbare si întâlnire din oras.

Palatul si Parcul Ghica din Comanesti au apartinut familiei Ghica pâna în 1946, când au fost nationalizate de statul comunist. În anii 1950-1953 aici a functionat o „Scoala medie profesionala“, numita pâna în 1958 scoala profesionala si liceu zi si seral. Ulterior, imobilul a devenit scoala generala. Din 1970 pâna în 1983  aici a functionat „Casa Pionerului“. Tot în anii 80 Palatul Ghica a intrat într-un amplu program de restaurare. De pe 1 decembrie 1983 aici a fost înfiintat „Muzeul de etnografie si arta Dimitre Ghica Comanesti“. Tablourile expuse aici sunt din patrimoniul Muzeului de Arta din Bacau iar obiectele din saloanele dedicate etnografiei sunt culese din zona Vaii Muntelui. Viitorul Palatului Ghika din Comanesti este acum, din nou, în mâinile familiei Ghika.

Un repotaj mai amplu pe aceasta tema puteti urmari pe Impuls Tv Bacau.

2 Comentarii

  1. Susanna Vendel spune:

    Desi articolul a fost publicat in 21012, deci acum 5 ani as dori ca persoanele care au informatii despre perechea de limba germana Friederich Vendel si Vilhelmina Vendel care au administrat domeniile printului Ghika intre anii 1860-1901 sa ma contacteze prin e-mail la wendsu@gmail.com

  2. mozsi spune:

    Nu inteleg di ce nu respectám numele corect a unei om, má refer al familiei printiului.Personal am fost in cimitir la cománesti in ani 1980 si amvázut locul unde se odichnesc familia printiului. Gard de fier si monomente pe care sria ;Gyka nu Ghyka. Tot in acest loc se aflá si o femeie cu numele Zsuzsana.Cimitirul am vizitat cu 3 persoane ,femei,cari erau angajatii printiului.Interesant a fost cá femeile acela au povestit cá in curtea palatului nu prea vorbea románeste.Angajatii erau din germania din ungaria,din ardeal secui,din Belgia,Franta…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

aparate foto

Bogdanesti-Sfintirea Paraclisului