ANUL CENTENARULUI SI SCHIMBAREA GUVERNELOR DE LA BUCURESTI



La un an de la alegerile parlamentare din România, doi sefi ai Cabinetului de Ministrii de la Bucuresti si-au depus demisia. Premierul Mihai Tudose a rezistat sase luni si jumatate în aceasta functie. Predecesorul lui Tudose, Sorin Grindeanu, a detinut functia mai putin de 6 luni.

În comparatie cu tensiunile din culoarele politicii românesti, Guvernul de la Chisinau da dovada de stabilitate, schimbarea la fata a garniturii guvernamentale a dezarmat opozitia – din cei sapte noi ministri ai Cabinetului Filip doar doi, Iurie Leanca si Alexandru Tanase, au avut conexiuni cu politica moldava.

Daca la Chisinau, schimbarea ministrilor Partidului Democrat din Moldova a fost o miscare gândita pentru a aduce un plus valoare, la Bucuresti, retragerea sprijinului politic pentru guvernul Tudose a trezit nemultumirea presedintelui Iohannis. Seful statului român are de ce fi nemultumit – într-un an, au esuat doua guverne social democrate. El a spus ca, aceasta stare de nesiguranta politica poate genera urmari economice negative.

Klaus Iohannis are dreptate – nesiguranta politica poate degenera în instabilitate. Deja, pe relatia cu Republica Moldova, criza de neîncredere din interiorul PSD, conjugata cu protestele strazii, a dus la amânarea unei sedinte comune a guvernelor României si Republicii Moldova. În cadrul acestei sedinte trebuia sa se discute despre fluidizarea traficului de calatori la frontiera moldo-româna prin organizarea unor puncte comune de trecere a frontierei. Tot în aceasta sedinta ar fi trebuit sa se discute despre prezenta investitionala româneasca între Prut si Nistru. Incertitudinile aparute în urma acestei amânari, au facut ca Transgaz sa depuna oferta de cumparare a Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iasi-Ungheni, abia în ultimul moment.

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, social democratii români au atins cel mai bun scor electoral obtinut vreodata – 46,09% la Senat si 45,9%, la Camera Deputatilor. Dreapta politica din România a ramas mult în urma, Partidul National Liberal a obtinut doar 20,26 % la Senat – 20,26%, iar la Camera Deputatilor – 19,88%. Partidul lui Basescu, care a participat în alegeri cu un mesaj pro-unionist, a fost ultima formatiune politica care a intrat în Parlamentul României, semn ca cetatenii români ori nu îl cred pe fostul sef al statului român ori, nu cred în unirea Basarabiei cu România. Echipa lui Basescu a obtinut, cu mare greutate, 5,34% la Senat si 5,06% la Camera Deputatilor, votul cetatenilor români din Republica Moldova a fost decisiv. De aici.

Victoria social democratilor români a dus la o schimbare de filozofie politica în sânul Partidului Democrat din Moldova – pe 24 decembrie 2016, Congresul PDM l-a ales în functia de presedinte pe Vladimir Plahotniuc. Subliniez: victoria PSD-ului în România a impus modernizarea Partidului Democrat din Moldova.

În alegerile parlamentare din 2016, presedintele social democratilor români, Liviu Dragnea, a condus cu o mâna de fier partidul sau catre victorie, iar dupa asta, a reusit formarea unei majoritati parlamentare cu ALDE. De asta, rateurile social democratilor români sunt greu de înteles. Repet – într-un an, doua guverne social democrate au dat chix.

România are nevoie de stabilitate politica. Si de concentrarea necesara pentru dezvoltarea proiectelor din Anul Centenarului.

Daca, în 2018, oficialii români vor avea atentia concentrata doar pe luptele politice intestinale si nu vor acorda suficienta atentie Guvernului de la Chisinau, Anul Centenarului se poate transforma într-un an devastator pentru Basarabia. Daca anul 2018 va fi anul în care Basarabia va pierde trenul european, acest lucru se va datora si egoismului politicienilor români.

Impartaseste

Victor Nichitus a etichetat acest articol cu: , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

aparate foto

Bogdanesti-Sfintirea Paraclisului